Poliția croată a fost acuzată că a ars telefoanele și pașapoartele solicitanților de azil

Un raport cu fotografii ale bunurilor arse, alături de mărturii despre agresiuni sexuale și bătăi aplicate de poliție, a fost împărtășit cu Guardian de către organizația umanitară No Name Kitchen (NNK) și reprezintă ultimele dovezi presupuse ale brutalității împotriva persoanelor care migrează la granițele UE.

În fiecare zi, mii de oameni din sudul Asiei, Orientul Mijlociu și nordul Africii, și, din ce în ce mai mult, din China, încearcă să traverseze Balcanii în direcția UE. Există puține facilități, iar oamenii sunt nevoiți să își petreacă cea mai mare parte a călătoriei dificile în tabere improvizate sau în gări.

Mulți sunt opriți de poliția de frontieră croată și percheziționați, fiind raportat că unii dintre ei sunt jefuiți și împinși violent înapoi în Bosnia

Mulți sunt opriți de poliția de frontieră croată și percheziționați, fiind raportat că unii dintre ei sunt jefuiți și împinși violent înapoi în Bosnia, unde mii de solicitanți de azil pot fi lăsați blocați în condiții de temperaturi scăzute.

Astfel de respingeri sunt o aparentă încălcare a dreptului internațional, care stipulează că solicitanții de azil trebuie să aibă oportunitatea de a depune cererea de azil odată ce ajung pe teritoriul unei țări.

NKK a detaliat locațiile a opt mari "mormane de ardere" unde ofițerii de poliție croați au incinerat, conform acuzațiilor, bunurile personale și documentele de care oamenii au nevoie pentru a aplica pentru azil odată ce ajung în UE.

Smartphone-urile arse ar putea conține, de asemenea, dovezi ale abuzurilor comise de poliția croată sub formă de videoclipuri și fotografii realizate de solicitanții de azil, a declarat NKK.

NNK a călătorit la granița Bosnia-Croația la sfârșitul anului 2023 și la începutul anului 2024 pentru a găsi dovezi ale mormanelor de ardere menționate în mărturiile persoanelor respinse de la frontieră, dar pe care nu le-a verificat anterior.

Organizația a identificat locurile din zone cunoscute pentru respingeri și a documentat cărți de identitate, genți parțial arse, sute de telefoane, încălțăminte, ochelari, documente oficiale guvernamentale, recpiente de alimentare, bani și alte obiecte de zi cu zi care corroborau mărturiile.

Au fost colectate, de asemenea, mărturii despre presupuse acte de violență comise de poliția de frontieră.

În decembrie 2023, o femeie marocană de 23 de ani, însărcinată, a declarat că a fost agresată sexual de ofițeri croați

În decembrie 2023, o femeie marocană de 23 de ani, însărcinată, a declarat că a fost agresată sexual de ofițeri croați, înainte ca aceștia să-i ardă bunurile, împreună cu obiectele altor membri din grupul său.

Femeia, care călătorea împreună cu soțul ei, o altă femeie și trei minori, a spus că unii dintre gardienii de frontieră au supus-o unei percheziții corporale invazive, inclusiv în zona genitală, și au amenințat că o vor viola.

„Percheziția a fost cel mai groaznic lucru care mi s-a întâmplat”, a declarat femeia. „Preferam să mă lovească decât să mă controleze în felul acela.”

După ce grupul a fost eliberat de gardieni și s-a întors în fugă în Bosnia, femeia a spus că i-a văzut pe ofițeri arzând obiectele care le fuseseră confiscate.

Conform unei alte mărturii din noiembrie 2023, un grup de patru bărbați marocani ar fi fost bătuți de ofițeri de poliție, care apoi le-au incendiat bunurile.

Poliția i-ar fi forțat pe bărbați să meargă desculți peste cenușa fierbinte, amenințându-i cu bastoane. Potrivit NNK, bărbatul marocan care a oferit mărturia a suferit arsuri pe tălpile picioarelor.

În ciuda mărturiilor din partea lucrătorilor umanitari și a jurnaliștilor, Croația a negat în mod constant că ar fi respins solicitanți de azil sau că ar fi folosit violență împotriva lor. 

NKK a trimis recent o sesizare către raportorul special al ONU privind tortura, prezentând dovezile sale.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din Croația a declarat că țara are „o politică de toleranță zero față de orice activități ilegale comise de personalul său” și că există un mecanism independent de supraveghere a comportamentului poliției.

În legătură cu mărturiile femeii însărcinate și ale grupului de patru bărbați marocani, purtătorul de cuvânt a afirmat: „Este total de neconceput ca un astfel de incident să se întâmple fără să fie raportat imediat la poliție.”

Purtătorul de cuvânt a adăugat că, adesea, traficanții de persoane sunt cei responsabili pentru violență și furt la frontieră și că poliția a documentat „multe cazuri de acuzații fabricate”.

„În ceea ce privește acuzațiile că poliția croată arde obiectele confiscate de la migranți, dorim să vă informăm că, pentru a evita să fie returnați în Croația ca solicitanți de protecție internațională, migranții uneori își distrug obiectele pe care le poartă cu ei și renunță la bunurile personale când încearcă să treacă ilegal frontiera”, a declarat purtătorul de cuvânt.

În 2019, după luni de negări oficiale, într-un interviu pentru televiziunea elvețiană, președintele croat de atunci, Kolinda Grabar-Kitarović, a părut să admită respingerile forțate. Ea a recunoscut că poliția a folosit forța, dar a negat că respingerile ar fi fost ilegale.

În același an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că poliția croată a fost responsabilă pentru moartea unei fetițe afgane de șase ani, care, împreună cu familia ei, a fost forțată să se întoarcă în Serbia traversând șinele de tren. Ea a fost lovită și ucisă de un tren, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News