Politica românească - la un an de la Colectiv

El și președintele independent, sunt cei mai importanți actori ai PNL. Deci, a nu avea carnet de partid nu este un argument de independență, ci praf în ochi, că nu tragi pentru o formațiune politică sau alta.

La 30 octombrie 2016, Cioloș și Iohannis identifică în continuare răul României ca fiind PSD și se dușmănesc cu ideea de social-democrație, fiecare în felul său. Dacă Cioloș nu este atât de vocal, pentru că numirea sa în funcție, în urmă cu un an, a fost făcută și cu și sprijinul PSD, președintele Iohannis nu doar că se războiește cu stânga, dar păstorește un „uite popa, nu e popa" administrativ, pe care nimeni nu îl mai înțelege. Las că nici nu trebuie, ar zice cineva.

Între timp, au mai apărut niște partide. Este vorba despre Partidul România Unită și Uniunea Salvați România. Acestea se vor bate, împreună cu ALDE și cu PMP, pentru niște electorate diferite, dar în definitiv, cel mai mare examen al PRU și USR este de a face pragul electoral. În fața alegătorilor, PRU își proclamă tenta naționalistă, iar USR, lipsit de oameni cu experiență și de soluții, se vrea o nouă încercare pentru România (?). USR-iști se doresc a fi acea voce din public, tagma oamenilor care nu a greșit niciodată și care vor schimba fața politicii. Deocamdată, relevant în cartea lorde vizită, este doar constanta strădanie de a bloca la primăria București orice proiect care vine din partea PSD.

De asemenea, în acest an, victoria PSD de la alegerile locale a fost una importantă. Dragnea &Co au dejucat, măcar pentru moment, reflexul social al votului „contra" căruia PSD îi cădea victimă din patru în patru ani. Drept pedeapsă, partidul de pe Kiseleff s-a mai ales cu o etichetă prezidențială, aceea de „partid al penalilor". Se zvonește că din 11 noiembrie, pentru mediul online, PNL pregătește o avalanșă de mesaje anti-PSD și liderii săi, așa cum a făcut și în 2014, la prezidențiale. Din păcate, unii dintre cei care au avut rezultate pe acest segment atunci, au fost plantați în funcții cheie, prin unele instituții importante ale României, drept recompensă. Și dacă tu ca partid al „Brătienilor" îți „grijești" talibanii politici astfel, despre ce depolitizare administrativă sau militară mai vorbim?

Tot în anul care a urmat după Colectiv, am văzut o hărțuire demnă de anii 50, a fostului vicepremier și ministru de interne - Gabriel Oprea. Indiferent ce zic șapte tipuri de propagande, nu Oprea i-a luat viața lui Gigină. Mai mult, n-am văzut niciodată la ipocriții, nu puțini, ai acestui neam, o atitudine de ieșit în stradă față de cei care îi omoară zilnic, în zeci de accidente de mașină, pe semenii lor. Am văzut în schimb multă manipulare și tot mai mulți „demonstranți" cu glugi și cu căști în urechi, unii cu skateboarduri și alții cu trotinete, pentru a ne lua ochii de la realitate.

Ce s-a schimbat, deci, într-un an de la incendiul de la Colectiv? Am pierdut, ca țară, mulți bani, am dat niște profesioniști la o parte și am pus, total contra naturii democratice, ong-iști în funcții politice(!!!). Nu avem și nici nu vom avea curând o decizie judecătorească cu privire la groaznicul incendiu și cădem din când în când victima unor mișcări de stradă mincinoase, cu vădit caracter politic, mascate în „vocea străzii". Profitând de animarea nevoii de trebuințe firești, umane, unii își cumpără democrație, stârnind spiritele contra unui guvern sau altul.
Și încă o dată spun. Cine a beneficiat de incendiu? Păi cine a venit la putere și cei care stau în umbra lor. Mă iau fiori când realizez că tema regiunilor administrative a dispărut din agenda publică și că se vorbește tot mai des despre o dezmembrare a României. Deci?

Notă: Titlul de pe prima pagină și imaginea sunt setate de redacție. Textul aparține autorului

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News