Polițiștii maghiari au urmărit un cangur pe străzile din Budapesta. Cum au reușit să îl prindă cu o pătură - Video

Cangurul a fost transportat apoi, în siguranță, la grădina zoologică din Budapesta.

Poliţiştii maghiari menţionează că nu s-a putut stabili deocamdată de unde a fugit marsupialul și nici proprietarul acestuia.

Citește și - Descoperire interesantă despre cangur. Ar fi putut să se cațere în copaci - STUDIU

Un strămoş al cangurului era capabil să se caţere în copaci, potrivit unui nou studiu.

Analiza unor fosile ale unei specii dispărute de cangur, care a trăit în urmă cu aproximativ 50.000 de ani într-o câmpie australiană care în prezent este lipsită de copaci, a relevat abilităţi uimitoare de căţărare, conform unui studiu publicat miercuri, citat de AFP.

Această descoperire, descrisă miercuri în Royal Society Open Science, a fost realizată în urma unei noi analize a fosilelor de canguri mici, descoperite în imensa câmpie aridă din Nullarbor ("fără arbori", în latină), în sud-vestul Australiei. 

Paleontologii au analizat două schelete aproape complete - unul de sex masculin, unul de sex feminin - clasificate din greşeală sub numele "Wallabia kitcheneri" şi le-au reclasificat în subgenul recent denumit "Congruus kitcheneri", o specie dispărută.

Curiozități biologice despre Congruus kitcheneri

Studiind morfologia acestui animal - aducţie puternică a membrelor anterioare şi posterioare, membre puternice, cu gheare curbate - cercetătorii au dedus că marsupialul de 40 de kilograme era adaptat pentru urcarea în copaci şi deplasarea lentă între aceştia.

O curiozitate biologică, deoarece Congruus kitcheneri nu era în sine un cangur arboricol, precum Dendrolagus, un văr îndepărtat al marsupialelor care populează în prezent pădurile din Noua Guinee; dintre cele şaizeci de specii de astăzi de canguri, wallaby şi alţi marsupiali din familia Macropodidae, toate au evoluat pentru a se deplasa prin sărituri pe pământ.

"Îmi amintesc că mă uitam la oasele membrelor anterioare şi posterioare, cu acele gheare mari curbate şi i-am spus colegului meu: "probabil că n-o să mă crezi, dar cred că animalul urca în copaci!", a povestit Natalie Warburton de la Centrul de Cercetare a Ecosistemelor de la Universitatea Murdoch din Perth, Australia.

De ce se cățărau în copaci

Ceea ce a determinat acest animal să dezvolte astfel de abilităţi rămâne de elucidat. "Căţărarea în copaci trebuie să fi necesitat multă energie şi muşchi puternici pentru urcare", a declarat cercetătoarea pentru AFP, adăugând: "Probabil că existau resurse de hrană foarte bune în copaci pentru a merita efortul".

Potrivit lui Warburton, descoperirea "ne spune, de asemenea, că habitatul şi mediul din regiune din ultimii 50.000 până la 100.000 de ani erau foarte diferite de ceea ce este acum", o câmpie cu un climat aproape deşertic.

Fosilele au fost descoperite în grotele Thylacoleo, numite după "leul marsupial", o specie dispărută de mamifere marsupiale carnivore care au populat regiunea în urmă cu aproape două milioane de ani şi au dispărut în acelaşi timp cu cangurul căţărător. Vezi articolul inițial aici!

Citește și - De ce cuvântul "cangur" se traduce "nu înțeleg". Tu știai?

Tu știai de ce cuvântul "cangur" se traduce "nu înțeleg"? Iată explicația. 

Se spune că în momentul în care au ajuns pentru prima dată în Australia (anul 1788), coloniștii britanici au zărit un animal ciudat care sărea din loc în loc. Aceștia au chemat un aborigen și l-au întrebat prin semne ce animal era acela. Cum băștinașul repeta „kan ghu ru”, englezii au adoptat acel nume pentru animal. După mult timp, cercetătorii au constatat că băștinașul spunea, de fapt, „nu înțeleg”. Era deja prea târziu. Numele animalului a rămas „cangur”. Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News