Polonia scapă de articolul 7 al UE după ce acesta fusese introdus în timpul guvernării PiS pentru încălcări grave ale statului de drept
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a promis să restabilească statul de drept și să repornească relațiile dintre Varșovia și Bruxelles, după ce Polonia a ieșit oficial de sub incidența Articolului 7, mecanismul excepțional al Uniunii Europene pentru a sancționa țările care sfidează valorile fundamentale ale blocului comunitar.
„Considerăm că nu mai există un risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia,” a declarat comisarul european Věra Jourová, scrie euronews.com.
Decizia, anticipată la începutul acestei luni și oficializată miercuri dimineață, pune capăt unui conflict de lungă durată care a început în decembrie 2017, când Comisia Europeană a activat Articolul 7 – cunoscut drept „opțiunea nucleară” pentru că poate duce la suspendarea drepturilor de vot – din cauza erodării sistematice a independenței judiciare în Polonia.
Conflictul a început odată cu reformele ample introduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS), care a reorganizat structura instanțelor, a scurtat mandatele judecătorilor în funcție și a promovat numiri favorabile partidului în poziții de vârf.
Comisia Europeană a luptat intens împotriva acestor schimbări, argumentând că acestea subminează separarea puterilor, împiedică aplicarea corectă a legislației UE, lasă investitorii neprotejați și pun în pericol cooperarea cu alte state membre.
„Reformele judiciare din Polonia înseamnă că sistemul judiciar al țării este acum sub controlul politic al majorității de guvernământ,” a afirmat executivul european în 2017.
Neclintit, guvernul condus de PiS a continuat cu planurile sale și a adoptat o altă reformă controversată care a împuternicit camera disciplinară a Curții Supreme să pedepsească magistrații în funcție de conținutul deciziilor lor.
În 2021, Curtea Constituțională a Poloniei, a cărei legitimitate fusese subminată de schimbări, a emis o hotărâre explozivă care a contestat supremația legislației UE și validitatea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Aceste acțiuni au agravat și mai mult conflictul dintre Varșovia și Bruxelles și au ridicat temeri serioase că Polonia s-ar putea desprinde din sistemul juridic al blocului comunitar.
Însă alegerile generale din 2023 au deschis o nouă eră, cu alegerea lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, ca prim-ministru. Tusk s-a mișcat rapid pentru a repara relațiile diplomatice și pentru a închide capitolul disputelor.
Lucrările nu sunt încă terminate
Guvernul lui Tusk a prezentat un „plan de acțiune” cu nouă legi pentru a restabili independența judiciară, a adoptat un ordin ministerial pentru a înceta procedurile nejustificate împotriva magistraților și a făcut angajamente de a respecta CJUE și supremația legislației UE.
Deschiderea a dat rapid roade: până la sfârșitul lunii februarie, Comisia a deblocat 137 de miliarde de euro în fonduri de redresare și coeziune de care Varșovia fusese privată. Până în aprilie, Polonia a primit prima tranșă de 6,3 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi.
Oficialii de la Bruxelles recunosc însă că lucrările nu sunt încă încheiate: proiectele de lege din „planul de acțiune” sunt departe de a deveni lege și ar putea fi încă blocate de președintele Andrzej Duda, care are ample diferențe ideologice cu Tusk.
„Putem vedea în practică că situația evoluează favorabil în Polonia,” a declarat un oficial superior al Comisiei la începutul acestei luni. „Amenințarea la adresa statului de drept a scăzut considerabil. Trebuie să continuăm să lucrăm cu Polonia folosind alte instrumente disponibile.”
Chiar dacă „planul de acțiune” este blocat sau lăsat neterminat, „nu înseamnă neapărat că revenim în teritoriul Articolului 7,” a adăugat oficialul.
Ungaria, care este încă supusă Articolului 7 și nu poate accesa fonduri de redresare, a contestat rapiditatea deciziei Comisiei, întrebând de ce decizia a fost bazată pe angajamente politice în loc să aștepte rezultatul final al „planului de acțiune”.
„Evaluarea Comisiei pare a fi un produs pur politic care confirmă standardele duble și contravine flagrant poziției sale anterioare în probleme legate de statul de drept,” a declarat Bóka János, ministrul ungar pentru afaceri europene.
„Întărește viziunea că Articolul 7 nu este altceva decât un instrument de șantaj politic.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
