Polonia va cere fondurile de relansare ale UE în două luni. Șeful guvernului de la Varșovia: Aștept cu luciditate, realism şi poate cu scepticism
Polonia, criticată pentru deficienţele sale în materie de independenţă a justiţiei, ceea ce o împiedică să acceadă fondurile de relansare ale UE, intenţionează să formuleze prima cerere de transfer de bani în două luni, a declarat marţi premierul Mateusz Morawiecki, potrivit AFP.
Cele 27 de state membre ale UE au dat în iunie undă verde pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă al Poloniei, punând în acelaşi timp condiţii pentru un transfer efectiv de bani din suma totală de 35 de miliarde de euro.
"Cred că până la finalul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie va fi depusă o astfel de cerere", a declarat presei prim-ministrul Mateusz Morawiecki.
Şeful guvernului populist-naţionalist a precizat totuşi că aşteaptă reacţia Bruxellesului "cu luciditate, realism şi poate cu scepticism".
Varşovia, care nu a satisfăcut încă aşteptările europene în legătură cu sistemul său judiciar, pare acum să minimalizeze importanţa acestor fonduri pentru economia naţională.
"Nu este o sumă care să poată avea un impact asupra situaţiei economice sau financiare a Poloniei", a declarat vineri Morawiecki la televiziunea de stat.
Duminică, cele patru principale organizaţii europene de magistraţi au sesizat justiţia UE pentru a obţine anularea acestui acord pentru planul de relansare al Poloniei.
Condiţiile fixate Poloniei pentru deblocarea acestor fonduri europene "nu sunt suficiente pentru a asigura o protecţie eficientă a independenţei judecătorilor şi a puterii judiciare şi nu ţin cont de decizii ale Curţii de Justiţie a UE", au precizat respectivele grupuri de judecători în comunicatul lor comun.
Bruxellesul a pus trei condiţii pentru a începe să transfere fonduri: destructurarea reală a camerei disciplinare a Curţii Supreme din Polonia, reforma regimului disciplinar al magistraţilor şi posibilitatea pentru judecătorii sancţionaţi de a-şi vedea cazul reexaminat de o instanţă independentă şi imparţială.
CJUE, cu sediul la Luxemburg, a denunţat aspectul disciplinar al reformei judiciare din Polonia, apoi a condamnat această ţară în octombrie 2021 la amenzi de un milion de euro pe zi pentru a o determina să oprească funcţionarea controversatei camere disciplinare a Curţii Supreme.
Aceste sancţiuni au ajuns marţi la 300 de milioane de euro.
Polonia acuză Bruxellesul că o sancţionează mai dur ca pe Rusia și consideră rupte acordurile cu UE privind reformele judiciare
”Cuvântul dat nu contează pentru Comisia Europeană, pentru reprezentanţii ei şi nici pentru unii politicieni din instituţiile europene. Aceasta este, din nefericire, o politică brutală, a remarcat preşedintele polonez. Andrzej Duda a făcut referire directă şi la un anunţ conform căruia patru asociaţii europene ale judecătorilor au contestat decizia Comisiei Europene de a aproba reforma judiciară prezentată de Polonia în iunie.
”Aceasta ar trebui să facă să sune alarma şi în alte ţări europene. Aşa cum se poate vedea, cercurile judiciare pur şi simplu doresc puterea, consideră preşedintele Poloniei. La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat în vizită în Franţa, i-a reproşat preşedintelui francez Emmanuel Macron că Polonia se află sub sancţiuni mai dureroase decât cele aplicate Rusiei, făcând referire la amenzile impuse ţării sale de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma disputelor dintre Varşovia şi Bruxelles pe tema reformelor judiciare.
Am citit într-un articol că există două ţări lovite de sancţiuni. Polonia a primit milioane de refugiaţi ucraineni şi, cu toate acestea, este lovită de sancţiuni mai dureroase decât cele împotriva Rusiei, a spus Morawiecki la Paris.
El a fost fost totuşi primit călduros de Macron la Elysee, în pofida divergenţelor persistente privind statul de drept. După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns la un acord cu aceasta în luna iunie ce prevede desfiinţarea camerei disciplinare pentru judecători create în cadrul reformelor judiciare criticate de executivul comunitar, în schimbul aprobării de către Bruxelles a PNRR-ului polonez, în baza programului european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa circa 35 de miliarde de euro. Dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ulterior că, în ciuda dizolvării respectivei camere, încă nu există suficiente garanţii care să protejeze judecătorii, anunţând prin urmare că Polonia încă nu poate accesa fonduri prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, deşi i-a fost aprobat PNRR-ul în urma acelei înţelegeri.
Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare pe care Bruxellesul le acuză că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE în faţa dreptului naţional, sunt singurele state membre ale UE care, din aceste motive, încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie.
În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deşi fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat complet de Bruxelles, care în plus a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre despre care consideră că încalcă statul de drept, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
