Poluare semnalată pe Dunăre, până la ecluza Porţile de Fier I

Autorităţile au identificat irizaţii petroliere pe Dunăre, care se întind de la kilometrul fluvial 936 până la ecluza Hidrocentralei Porţile de Fier I, informează marţi seara Administraţia Naţională Apele Române.

„Poluare cu petrol pe Dunăre, pe o lungime de 6 km. Din primele date, este vorba despre irizaţii petroliere care se întind de la km fluvial 936 până la ecluza Hidrocentralei Porţile de Fier I. Informaţia a fost primită astăzi de colegii noştri din cadrul Apele Române Jiu - Sistemul de Gospodărire a Mehedinţi din partea reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră în timp ce aceştia se aflau în misiune de intervenţie”, se precizează în postarea de pe pagina de Facebook a instituţiei.

O echipă de la Apele Române s-a deplasat imediat la faţa locului şi a prelevat probe de apă pentru a stabili sursa poluării. Totodată, reprezentanţii Hidroelectrica S.A au acţionat în cursul serii cu material spilsorb şi au montat un baraj absorbant pentru stoparea poluării.

„Echipele noastre monitorizează în continuare evoluţia situaţiei de la faţa locului, în amonte şi în aval de Hidrocentrala Porţile de Fier I”, potrivit sursei citate. 

Citește și...

România va atinge un vârf de creştere economică de 5% în 2025 (raport)

România va atinge un vârf de creştere economică în anul 2025, când avansul PIB este estimat la 5%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024 - 2026.

În perioada menţionată, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,8% în condiţiile în care, în 2024 este creionat un avans al PIB de 4,8% iar în 2026 de 4,5%.

'Estimarea are ca fundament o accelerare a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei, în condiţiile unei absorbţii cât mai bune a fondurilor europene din PNRR şi din cadrul financiar multianual. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o tendinţă de diminuare treptată', se precizează în document.

Pe partea ofertei, construcţiile vor reprezenta domeniul cel mai dinamic, accentul fiind pus cu precădere pe derularea proiectelor finanţate din PNRR şi pentru care se estimează o creştere medie anuală a valorii adăugate brute de 9%.

Pentru sectorul terţiar se prevede un ritm mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.) şi în cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR contribuind la o evoluţie susţinută.

În ceea ce priveşte sectorul industrial, ritmul anual de creştere este estimat la 4,6%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu tehnologii avansate şi aport sporit de valoare adăugată brută.

Creşterea preţurilor de consum la sfârşitul anului va încetini semnificativ în 2024, la 3,7%, de la 8% în 2023, urmând să ajungă la 2,9% în 2025 şi 2,6% în 2026.

Potrivit documentului citat, previziunile cu privire la rata inflaţiei au luat în calcul atât ani agricoli normali cât şi stabilizarea preţurilor la energia electrică, gaze naturale, petrol şi alte materii prime la nivel global, precum şi o uşoară depreciere în termeni nominali a monedei naţionale în raport cu moneda europeană.

Câştigul salarial mediu net lunar va urca constant în anii următori, de la 4235 lei în 2023, la 4686 lei în 2024, 5071 lei în 2025 şi 5451 lei în 2026. Rata şomajului va scădea uşor în perioada următoare, de la 2,7% în 2023, la 2,6% în 2024, 2,4% în 2025 şi 2,3% în 2026.

Ministerul Finanţelor a publicat marţi şi proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023 care prevede o creştere a economiei de 2,8% şi un deficit bugetar de 4,4% din PIB. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News