Poluarea aerului se "joacă" și cu simțurile albinelor. Experiment cu plante de muștar
Poluarea aerului înrăutățește sănătatea oamenilor — aceasta ar fi o chestiune argeată de comunitatea științifică (în general). Însă poluarea aerului se "joacă" și cu simțurile insectelor polenizatoare, perturbând capacitatea lor de a localiza florile, notează BBC.
Aceasta este concluzia unui studiu recent desfășurat în sudul Angliei, în cadrul căruia ecologul James Ryalls și colegii săi au observat comportamentul albinelor și al altor insecte în preajma plantelor de muștar negru.
Experiment cu plante de muștar
Între verile anilor 2018 și 2019, cercetătorii au realizat un experiment inovator, plasând plante de muștar în două tipuri de medii:
- unele expuse la gaze poluante, precum ozonul și oxizii de azot;
- altele în aer curat.
Rezultatele au fost surprinzătoare: insectele au vizitat cu până la 70% mai puține flori poluate, iar numărul de vizite în aceste parcele a scăzut cu 90% comparativ cu cele nepoluate.
Aceste descoperiri au fost cu atât mai alarmante cu cât nivelurile de poluanți folosiți erau sub limitele considerate sigure de către reglementările din SUA.
Acest fenomen este doar vârful aisbergului, avertizează Jeff Riffell, neurocercetător la Universitatea din Washington. Deși cercetările sunt încă la început, se conturează tot mai clar faptul că poluarea aerului poate perturba atracția insectelor către plante, într-un moment în care insectele sunt deja afectate de factori precum pesticidele, pierderea habitatului și schimbările climatice.
Sursa: Pexels
Cum influențează poluarea comportamentul insectelor
Poluarea poate avea efecte diverse asupra insectelor polenizatoare, de la modificarea mirosurilor care atrag insectele către flori, până la afectarea capacității acestora de a învăța și de a-și aminti sursele de hrană.
Insectele, în special albinele, se bazează pe simțul mirosului pentru a găsi flori bogate în nectar și polen. Totuși, compușii chimici din poluanți (precum ozonul) pot reacționa rapid cu moleculele din aromele florale, făcându-le să dispară mai repede sau să se transforme într-un mod care le face de nerecunoscut pentru insecte.
De exemplu, într-un experiment realizat într-un tunel de vânt, cercetătorii au observat cum poluarea reduce dramatic distanța la care mirosul floral poate fi detectat de insecte. Albinele, care au fost antrenate să asocieze un miros specific cu o recompensă de apă cu zahăr, nu au mai recunoscut aroma atunci când aceasta era modificată de ozon.
Impactul asupra polenizării
Efectele poluării aerului nu se limitează doar la insecte, ci au un impact direct și asupra plantelor. În cadrul experimentului efectuat în Anglia, plantele de muștar negru, deși au capacitatea de a se autopoleniza, au suferit o scădere de până la 31% a ratei de polenizare atunci când au fost expuse la aer poluat.
Aceasta se reflectă în producția redusă de păstăi și semințe, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru reproducerea plantelor și, implicit, pentru ecosistemele care depind de acestea.
Pe lângă alterarea mirosurilor, poluarea poate afecta și metabolismul plantelor, schimbând compoziția compușilor volatili emanați de flori, influențând astfel calitatea și cantitatea nectarului sau a polenului.
În unele cazuri, ozonul poate chiar să influențeze momentul înfloririi, ceea ce poate duce la o nepotrivire între perioada de activitate a insectelor polenizatoare și cea de înflorire a plantelor, mai scrie BBC.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
