Radu Mazăre a lansat un atac dur la adresa ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, reproșându-i respingerea proiectului de revizuire a Legii ANI. Ca și în cazul în care a ”denunțat” corupția unui director din Ministerul Culturii, Mazăre țintește la vârful structurii cu care se confruntă. Deci, destinatarul mesajului este Victor Ponta. Practic, Mazăre îl amenință cu demisia pe premier.
Modificările sunt cerute de aleșii locali, care au descoperit că se află în incompatibilitate, pentru că legea ANI nu permite ca primarii, consilierii și președinții Consiliilor locale să facă parte din conducerea societăților comerciale. Aproape 80 la sută dintre aleșii USL au fost declarați incompatibili, pentru că au avut mandate în CA ale diferitelor regii publice (transport, Apă etc.).
Liviu Dragnea a promovat un proiect de modificare a legii ANI, dar acesta a fost respins de Ministerul Justiției, care nu a dat aviz de legalitate actului normativ.
Ce câștigă și ce pierde Ponta dacă schimbă Legea ANI
Câștiguri: se poziționează ca un adversar al lui Traian Băsescu, capabil să anihileze instrumentele folosite de președinte pentru a-și conserva influența; obține recunoștința actualilor lideri locali.
Pierderi: la capitolul imagine, pierderile vor fi mai ales în plan extern. Propagandiștii portocalii, gen Monica Macovei, vor ataca la Bruxelles pe tema corupției Puterii useliste. În țară, schimbarea legii va afecta mai puțin cota USL, dacă este făcută rapid, într-o perioadă în care actuala guvernare se mai află într-un orizont de așteptare pozitiv.
Riscuri:blocaj la Curtea Constituțională, care ar face ca USL/Ponta să se aleagă doar cu criticile și deficitul de imagine, fără să obțină niciun beneficiu.
Ce câștigă și ce pierde Ponta dacă NU promovează noua lege ANI
Pierderi: demiterea majorității primarilor USL va declanșa alegeri anticipate în sute de localități. Testul poate fi câștigat de USL, dar va implica mari costuri, după doi ani de alegeri succesive (USL va fi mai bine plasat din punct de vedere financiar, în campanie, dar va avea riscuri mai mari de sancțiuni din partea DNA, pe modelul referendumului).
Riscuri: destabilizarea USL este principalul risc. Actualii lideri locali vor încerca să-și conserve influența, în contextul în care ”revoluția ANI” dă cale liberă unei noi generații. Luptele pentru succesiune pot destabiliza organizațiile locale punând în pericol acordurile USL din teritoriu.
Câștiguri: Victor Ponta (în parte și Crin Antonescu) dinamitează puterea liderilor locali. Aflați la putere de decenii, aceștia se vor trezi pensionați, lăsând loc unui nou eșalon. Influența structurilor centrale de partid se va face simțită în noile numiri, astfel că, măcar în actualul exercițiu electoral, Centrul va determina alegerea structurilor locale, nu invers. Noii lideri de la vârful USL își pot extinde în teritoriu echipele de conducere, scăpând de presiunea ”baronilor”.
”Recunoștința” baronilor PSD l-a adus la Cotroceni pe Traian Băsescu
În 2004, Adrian Năstase avea rezultate foarte bune în guvernare, care au făcut PSD să ocupe primul loc în alegerile parlamentare, cu 38% din sufragii. Ar fi fost prima dată după 1989 când un partid păstra guvernarea după un mandat de patru ani. Văzându-se cu sacii în căruță, liderii locali au stins motoarele, în parte și pentru a se răzbuna pe președintele PSD, care începuse un proces de reformă în filiale, numit de presă ”baroniada”. Rezultatul: Traian Băsescu a câștigat la limită și a eliminat PSD de la guvernare, pornind procesul care îi scoate, astăzi, în afara jocului chiar pe unii dintre baronii ”trădători”.
Iată o analiză a alegerilor din 2004, postată chiar de Adrian Năstase, pe blogul său:
”Eu am obtinut in turul I un avans considerabil fata de Traian Basescu, de aproximativ 7% din voturile exprimate, adica circa 700.000 de voturi si un plus de voturi fata de voturile exprimate in favoarea Uniunii Nationale PSD+PUR (circa 500.000 voturi). Mentinerea acestui avantaj depindea de doua lucruri: (1) de capacitatea partidelor de a-si mobiliza electoratul in turul al doilea in aceiasi masura ca si in turul I; si (2) de capacitatea candidatilor de a atrage voturi de la candidatii semnificativi ai turului I.
Discursul politic desfasurat in perioada dintre cele doua tururi a conturat un transfer de voturi spre mine dinspre electoratul lui Marko Bella si un transfer de voturi catre Traian Basescu dinspre electoratul lui Corneliu Vadim Tudor. Calculul hartiei arata ca, si in cazul in care acest transfer ar fi fost total (ceea ce este chiar si teoretic imposibil), am fi ramas la egalitate.
Decisive au fost voturile PSD. Un factor care a contat a fost capacitatea redusa a PSD de a mobiliza la vot nehotaratii si de a transfera in favoarea mea voturile acordate in turul I candidatilor mai putin semnificativi. Pana la urma, analiza voturilor indica faptul ca am pierdut alegerile pentru ca in 5 circumscriptii importante – Bucuresti, Timis, Prahova, Constanta si Cluj – nu am putut obtine o crestere semnificativa a voturilor fata de turul I. Dintre acestea, Cluj este singura circumscriptie in care am obtinut in turul al II-lea mai putine voturi decat in turul I, iar Bucurestiul este circumscriptia in care cresterea mea a fost cea mai mica fata de cresterea lui Basescu”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu