Popescu: România trebuie să folosească gazul natural drept combustibil de tranziţie, e important să adoptăm Legea off-shore
România are nevoie să folosească gazul natural drept combustibil de tranziţie, pentru a putea asigura securitatea energetică şi, de aceea, este cu atât mai important să adoptăm Legea off-shore cât mai curând posibil, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
'Rolul energiei nucleare este recunoscut inclusiv după anul 2050, existând anumite limitări pentru obţinerea autorizaţiilor (2045 pentru centrale nucleare noi şi 2040 pentru retehnologizări). ADC recunoaşte dreptul statelor membre ale UE de a-şi stabili mixul energetic în funcţie de specificităţile naţionale şi de resursele disponibile. Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv şi comisar european pentru Comerţ, şi Mairead McGuinness, comisar european pentru servicii financiare, stabilitate financiară şi uniunea pieţelor de capital, au susţinut caracterul important al ADC în mobilizarea investiţiilor din sectorul privat pentru susţinerea tranziţiei sustenabile prin utilizarea, inclusiv, a energiei nucleare şi a gazului natural. ADC urmează să intre în perioada de scrutin la nivelul Parlamentului şi Consiliului European, pentru o perioadă de 4 luni, cu posibilitatea de extindere la 6 luni. Am susţinut de nenumărate ori poziţia României cu privire la includerea gazelor naturale şi a energiei nucleare în taxonomia UE. Decarbonare fără nuclear nu se poate. Şi, totodată, România are nevoie să folosească gazul natural drept combustibil de tranziţie, pentru a ne putea asigura securitatea energetică. De aceea, este cu atât mai important să adoptăm legea off-shore cât mai curând posibil', a menţionat demnitarul.
Ministrul Energiei a apreciat decizia Comisiei Europene de a adopta proiectul de Act Delegat Complementar, care include în domeniul de aplicare al Taxonomiei UE privind Finanţarea Durabilă, activităţile economice privind energia nucleară şi gazul natural
'Veşti bune pentru viitorul Energiei din România. Astăzi la nivelul Comisiei Europene a fost adoptat proiectul de Act Delegat Complementar, care include în domeniul de aplicare al Taxonomiei UE privind Finanţarea Durabilă, activităţile economice privind energia nucleară şi gazul natural, două surse de energie care joacă un rol deosebit de important pentru asigurarea unei tranziţii energetice echitabile pentru multe state membre. Actul Delegat prevede criterii tehnice pentru evaluarea proiectelor de investiţii în domeniul nuclear şi al gazelor naturale din perspectiva sustenabilităţii. În domeniul nuclear sunt incluse activităţi care vizează dezvoltarea de tehnologii avansate, construcţia şi operarea de noi centrale nucleare precum şi retehnologizarea unităţilor existente. În domeniul gazelor naturale sunt incluse activităţi care vizează generarea de energie electrică pe bază de gaz natural, cogenerarea de înaltă eficienţă şi generarea de căldură/răcire într-un sistem centralizat eficient. Pentru unităţile de producţie pe bază de gaz natural este prevăzut ca, până în anul 2035, să se finalizeze procesul de tranziţie care va permite funcţionarea doar pe baza de gaze regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon', a subliniat Popescu.
Comisia Europeană (CE) a prezentat Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, în care se propune ca energia nucleară şi a centralelor pe gaze să fie etichetate drept investiţii sustenabile
'UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Or, sporirea volumului investiţiilor private în tranziţie este esenţială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice. Am stabilit astăzi condiţii stricte ce vor permite mobilizarea finanţării în sprijinul acestei tranziţii, renunţând la sursele de energie mai dăunătoare mediului, cum ar fi cărbunele. Şi sporim totodată transparenţa pieţei, astfel încât investitorii să fie în măsură să identifice cu uşurinţă activităţile din sectorul gazelor şi al energiei nucleare atunci când iau decizii în materie de investiţii', a declarat comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, Mairead McGuinness, citat de Reuters.
Odată ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, noul document va fi transmis, în mod oficial, co-legiuitorilor spre examinare. Atât Parlamentul European, şi Consiliul European vor avea la dispoziţie patru luni pentru a analiza documentul şi, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecţii la acesta, inclusiv prelungirea perioadei de examinare cu două luni. Totodată, Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecţii cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunită o pondere de cel puţin 72% dintre statele membre (cel puţin 20 de state membre), reprezentând minimum 65% din populaţia UE, pentru a putea formula obiecţii la actul delegat. La rândul său, Parlamentul European poate formula obiecţii cu condiţia unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorităţi a membrilor săi (cel puţin 353 de deputaţi). Odată încheiată perioada de examinare şi cu condiţia ca niciunul dintre co-legiuitori să nu fi formulat obiecţii, Actul delegat complementar va intra în vigoare şi se va aplica începând cu data de 1 ianuarie 2023.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
