Porţile maramureşene, portaluri către alte dimensiuni? Funia răsucită în două, decorul de bază, reprezintă viaţa şi moartea

Românii mai glumesc şi le numesc "Stargate de România". E doar închipuire sau, undeva, există un sâmbure de adevăr? Un lucru e cert: Maramureșul este cunoscut pentru porțile uriașe din lemn, decorate cu diferite sculpturi şi motive tradiționale. Potrivit istoricilor, deși acestea se regăsesc în cazul majorității gospodăriilor, în trecut, doar nobilii aveau acest tip de poartă. De-a lungul timpului au fost realizate mai multe studii cu privire la semnificația sculpturilor de pe porțile din nordul ţării. Istoricii afirmă că acestea provin din precreștinism, în timp ce altele sunt simboluri dacice, sau chiar antice.

Un detaliu iranian apare pe mai toate porţile româneşti

Poarta, ca simbolistică, împarte răul de bine, zona sacră de cea lumească. O ştim din cărţi, din romane, de la şcoală, de la bunici. Motivele folosite de sculptori au, şi ele, mai multe semnificații. Crucea, un simbol care se regăsește în cazul majorității porților, aparține perioadei precreștine. ”Crucea a fost doar preluată de către biserică, însă este simbol precreştin, Simbolul păsării, sau acel cocoş, simbolizează sufletul şi a devenit un element creştin. Şi astăzi sunt unele zone ale României de exemplu Bihor, în zona Oradeei, unde se îngroapă un cocoş viu în zidul casei. Înainte se punea o găină neagră”, a explicat Ilie Ghereș este doctor în istorie și șeful secției Muzeul Satului din cadrul Muzeului de Etnologie și Artă Populară Maramureș pentru ştiridinlume.ro Soarele este un alt simbol care se regăsește pe aceste porți și care este, de fapt, un detaliu iranian, care repreizntă energia. Unul dintre cele mai bogate elemente regăsite pe porțile maramureșene este funia, fiind răsucită în două și despre care istoriciil afirmă că este simbolul binelui și răului, dar și al vieţii şi morţii.

Simboluri hristice

Colacul reprezintă fața umană, omul, sau chipul lui Iisus Hristos, iar mai nou, în mijlocul acestuia se pune crucea. În cazul porților mai vechi, funia mai apare și cu trei rădcini, una în jos și două în lateral, care se întersectează mai sus și ia forma crucii. Sculpturile mici sunt realizate cu dalta și prezint mai multe incizii care reprezintă sămânța vieții. Profesorul Ghereş mai spune că cea mai interesantă este însă cea care seamănă cu un dinte de fierăstrău, fiind denumită dintele de lup. Aceste porți aparte sunt construite din trei stâlpi și un „fruntar”, cel din urmă reprezentând pragul de sus al porții, iar „hăizișul” acoperit cu șindrilă. Sunt deseori comparate cu „arcuri de triumf” pe sub care treceau cândva țăranii care plecau sau veneau de la muncile câmpului. „Poarta constituie primul contact vizual între cei din familie şi cei dinafara ei. Dar importanţa porţii din gospodăria ţărănească, rosturile cu care a fost învestită rezidă nu numai în bogăţia sistemului de semne simbolice, ci şi şi în obiceiurile care s-au statornicit în jurul ei, de-a lungul vremii, în tradiţiile lega de ea”, arată etnologul Pamfil Bilţiu în lucrarea ”Studii de etnologie românească”. Potrivit tradiției, porțile caselor din Maramureș ar avea rolul de a proteja și de a împiedica răul să pătrundă în casă și să distrugă armonia acestuia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News