Postul intermitent. Cum ne influențează creierul: Boala gravă de care suntem protejați

Postul intermitent a devenit o abordare dietetică populară pentru a-i ajuta pe oameni să piardă sau să-și gestioneze greutatea. De asemenea, a fost promovat ca o modalitate de resetare a metabolismului, de control al bolilor cronice, de încetinire a îmbătrânirii și de îmbunătățire a sănătății generale.

Unele cercetări sugerează că postul intermitent poate oferi o modalitate diferită de accesare a energiei de către creier și poate oferi protecție împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer. Aceasta nu este o idee nouă - grecii antici credeau că postul îmbunătățește gândirea. Dar ce spun dovezile din zilele noastre?

Dietele noastre - inclusiv caloriile consumate, compoziția macronutrienților (proporțiile de grăsimi, proteine și carbohidrați pe care le consumăm) și momentul în care sunt consumate mesele - sunt factori din stilul nostru de viață pe care îi putem schimba. Oamenii fac acest lucru din motive culturale, din dorința de a pierde în greutate sau din potențiale beneficii pentru sănătate.

Cum se ține postul intermitent

Postul intermitent constă în perioade scurte de restricție calorică (energetică), în care aportul alimentar este limitat timp de 12 până la 48 de ore (de obicei, între 12 și 16 ore pe zi), urmate de perioade de aport alimentar normal. Componenta intermitentă înseamnă o repetare a modelului mai degrabă decât un post "unic".

Privarea de hrană mai mult de 24 de ore constituie, de obicei, înfometare. Aceasta se deosebește de post din cauza alterărilor biochimice specifice și potențial dăunătoare și a deficiențelor nutritive, dacă este continuată pentru perioade lungi de timp.

Creierul reprezintă aproximativ 20% din consumul de energie al organismului.

Cum acționează postul intermitent

Iată patru moduri în care postul intermitent poate acționa asupra organismului, care ar putea ajuta la explicarea efectelor sale potențiale asupra creierului.

1. Cetoza

Scopul multor rutine de post intermitent este de a activa un "comutator metabolic" pentru a trece de la arderea predominantă a carbohidraților la arderea grăsimilor. Acest lucru se numește cetoză și apare de obicei după 12-16 ore de post, când ficatul și depozitele de glicogen sunt epuizate. Cetonele - substanțe chimice produse de acest proces metabolic - devin sursa de energie preferată pentru creier.

Din cauza faptului că este un proces metabolic mai lent de producere a energiei și a potențialului de scădere a nivelului de zahăr din sânge, cetoza poate provoca simptome de foame, oboseală, greață, stare de spirit scăzută, iritabilitate, constipație, dureri de cap și "ceață" cerebrală, potrivit The Conversation, citat de Reuters.

În același timp, întrucât metabolismul glucozei în creier scade odată cu îmbătrânirea, studiile au arătat că cetonele ar putea oferi o sursă alternativă de energie pentru a păstra funcția cerebrală și pentru a preveni tulburările de neurodegenerare legate de vârstă și declinul cognitiv.

În concordanță cu acest lucru, s-a demonstrat că sporirea cetonelor prin suplimente sau prin dietă îmbunătățește cogniția la adulții cu declin cognitiv ușor și, respectiv, la cei cu risc de boală Alzheimer.

2. Sincronizarea circadiană

Mâncatul la ore care nu corespund ritmurilor zilnice naturale ale corpului nostru poate perturba modul în care funcționează organele noastre. Studiile efectuate la lucrătorii în schimburi au sugerat că acest lucru ne-ar putea face, de asemenea, mai predispuși la boli cronice.

Mâncatul cu restricții orare este atunci când vă luați mesele într-o fereastră de șase până la zece ore în timpul zilei, când sunteți cel mai activ. Mâncatul cu restricții de timp determină modificări în expresia genelor din țesuturi și ajută organismul în timpul odihnei și al activității.

Un studiu realizat în 2021 pe 883 de adulți din Italia a indicat că cei care și-au restricționat consumul de alimente la zece ore pe zi au fost mai puțin predispuși la tulburări cognitive, comparativ cu cei care mâncau fără restricții de timp.

3. Mitocondrii

Postul intermitent poate asigura protecția creierului prin îmbunătățirea funcției mitocondriale, a metabolismului și prin reducerea oxidanților.

Rolul principal al mitocondriilor este de a produce energie și sunt esențiale pentru sănătatea creierului. Multe boli legate de vârstă sunt strâns legate de un dezechilibru între cererea și oferta de energie, probabil atribuit disfuncției mitocondriale în timpul îmbătrânirii.

Studiile efectuate pe rozătoare sugerează că postul alternativ sau reducerea caloriilor cu până la 40% ar putea proteja sau îmbunătăți funcția mitocondrială a creierului. Însă nu toate studiile susțin această teorie.

4. Axa intestin-creier

Intestinul și creierul comunică între ele prin intermediul sistemelor nervoase ale organismului. Creierul poate influența modul în care se simte intestinul (gândiți-vă cum aveți "fluturi" în burtă atunci când sunteți nervos), iar intestinul poate afecta starea de spirit, cogniția și sănătatea mintală.

La șoareci, postul intermitent s-a dovedit a fi promițător pentru îmbunătățirea sănătății creierului prin creșterea supraviețuirii și a formării de neuroni (celule nervoase) în regiunea cerebrală hipocampus, care este implicată în memorie, învățare și emoții.

Nu există dovezi clare cu privire la efectele postului intermitent asupra cogniției la adulții sănătoși. Cu toate acestea, într-un studiu din 2022 au fost intervievați 411 adulți în vârstă și s-a constatat că o frecvență mai mică a meselor (mai puțin de trei mese pe zi) a fost asociată cu o reducere a dovezilor de boală Alzheimer pe imagistica cerebrală.

Efect protector împotriva bolii Alzheimer

Unele cercetări au sugerat că restricția calorică poate avea un efect protector împotriva bolii Alzheimer prin reducerea stresului oxidativ și a inflamației și prin promovarea sănătății vasculare.

Atunci când analizăm efectele restricției energetice generale (mai degrabă decât ale postului intermitent în mod specific), dovezile sunt mixte. În rândul persoanelor cu deficiență cognitivă ușoară, un studiu a arătat o îmbunătățire cognitivă atunci când participanții au urmat o dietă cu restricție calorică timp de 12 luni.

Un alt studiu a constatat că o restricție calorică de 25% a fost asociată cu o ușoară îmbunătățire a memoriei de lucru la adulții sănătoși. Dar un studiu recent, care a analizat impactul restricției calorice asupra memoriei de lucru spațiale, nu a constatat niciun efect semnificativ.

Studiile efectuate pe șoareci susțin un rol al postului intermitent în îmbunătățirea sănătății creierului și a îmbătrânirii, dar există puține studii la oameni. Pierderea rapidă în greutate asociată cu restricția calorică și postul intermitent poate duce la deficiențe nutritive, la pierderea musculară și la scăderea funcției imunitare, în special la adulții în vârstă, ale căror nevoi nutriționale pot fi mai mari.

Mai mult, postul prelungit sau restricția calorică severă pot prezenta riscuri precum oboseala, amețeala și dezechilibrele electrolitice, care ar putea exacerba afecțiunile de sănătate existente.

Dacă luați în considerare postul intermitent, cel mai bine este să cereți sfatul unui profesionist în domeniul sănătății, cum ar fi un dietetician, care vă poate oferi îndrumări cu privire la structurarea perioadelor de post, calendarul meselor și aportul de nutrienți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News