Pe 6 aprilie 2017 a fost sărbătorită Ziua Carbonarei, o zi stabilită de Organizația Internațională pentru Alimente și Paste (IPO) Unione Italiana în onoarea unui fel de mâncare renumit în întreaga lume și adesea rezultatul discuțiilor culinare.
Publicitate
Carbonara - Originile numelui sunt incerte
Cea mai răspândită ipoteză este că se datorează cărbunerilor care, în secolul al XIX-lea, lucrau în Apenini la transformarea lemnului în cărbune, iar în pauze mâncau o masă pe bază de brânză, ouă, slănină și grăsime (sau untură).
Potrivit unei alte ipoteze, însă, numele celebrului sos se datorează unui hangiu roman care în anii 40 ai secolului trecut l-ar fi botezat în cinstea vechiului său job de „carbonaro”, sau pentru că inspirația i-a venit în timp ce se afla în Carbonia, Sardinia, înainte de a se muta la Roma.
Există o poveste interesantă despre nașterea felului de mâncare, conform căreia crearea lui ar trebui să fie lui Renato Gualandi , bucătar de origine bologneză recunoscut astăzi ca părintele carbonarei, care în 1944 a fost angajat să pregătească un prânz cu ocazia întâlnirea dintre armatele britanice și cele americane la Riccione.
„Americanii au mâncat slănină fantastică, smântână delicioasă de lapte, brânză și gălbenuș de ou pudră”, a spus Gualandi: „Am pus totul împreună și am servit aceste paste generalilor și ofițerilor la cină. În ultimul moment am decis să pun niște piper negru, care emana o aromă excelentă.”
Conform celor descoperite de bucătarul Igles Corelli, care și-a dat osteneala să investigheze originile neclare ale felului de mâncare în primele luni ale pandemiei, carbonara s-a născut din mâna lui Gualandi, dar nu și în Romagna:
„Rețeta s-a născut în Roma, aproape întâmplător, din nou în 1944, când Gualandi era coleg de soldat și gătea pentru doi generali, un american și un englez”, îi explică el lui Gambero Rosso. Rezultatul a fost un fel de mâncare pe care astăzi l-am numi congelator: lapte praf, ou liofilizat, bacon și unt topit.
Carbonara (aproape) așa cum o gătim astăzi s-a născut în 1960, odată cu publicarea cărții de rețete „La grande cucina” de Luigi Carnacina. Prepararea a presupus prezența guanciale (în loc de pancetta) și smântână din belșug: abia în anii 90 ai secolului trecut au fost eliminate ingrediente precum usturoiul, ceapa, pătrunjelul, ardeiul și smântâna, potrivit FOCUS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu