Prăpădul fenomenelor meteorologice extreme din ultimii ani, în cifre. Cât ne-au costat dezastrele — raport ICC

În această analiză au fost incluse peste 4.000 de incidente climatice severe, de la inundații devastatoare și uragane până la secete îndelungate, care au avut un impact semnificativ asupra regiunilor afectate și au generat pagube uriașe, potrivit The Guardian.

Conform studiului, numai în ultimii doi ani pierderile s-au ridicat la 451 de miliarde de dolari.

Cele mai mari pierderi, în SUA

Raportul ICC indică o creștere continuă a costurilor generate de fenomenele meteorologice extreme, evidențiind o tendință ascendentă între 2014 și 2023, cu un punct de vârf în 2017, când un sezon de uragane extrem de activ a lovit America de Nord.

Cele mai mari pierderi financiare au fost înregistrate în Statele Unite, unde costurile economice totale au depășit 935 de miliarde de dolari, urmate de China (268 de miliarde) și India (112 miliarde).

De asemenea, alte țări afectate de intensificarea fenomenelor extreme au fost Germania, Australia, Franța și Brazilia, acestea ocupând locuri în topul statelor cu pierderi economice considerabile.

„Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare”, a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC), care a comandat raportul. „Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimţite aici şi acum de către economia reală”, a adăugat acesta.

Ilan Noy, economist specializat în dezastre de la Universitatea Victoria din Wellington, subliniază că datele economice disponibile reflectă în principal impactul în țările bogate, unde pierderile de active sunt cuantificabile, însă subliniază că „Principalul avertisment este că aceste cifre nu reflectă impactul acolo unde acesta este cu adevărat important, în comunităţile sărace şi în ţările vulnerabile”.

ICC atrage atenția că sprijinul financiar destinat țărilor afectate nu trebuie perceput ca un gest de generozitate, ci ca o „investiție într-o economie globală mai rezistentă”.

„Finanţarea acţiunilor climatice în ţările în curs de dezvoltare nu ar trebui să fie privită ca un act de generozitate din partea liderilor celor mai bogate economii ale lumii”, a adăugat Denton, potrivit The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News