Prețul energiei lovește industria. Contracţie puternică pe finalul de an

 S-a întâmplat la fel ca la sfârşitul anului 2015 şi 2016. Dacă modelul se păstrează, în lunile ianuarie şi februarie 2018 industria va rămâne în faza de contracţie, urmând probabil să recupereze ulterior. Totuşi, managerii sunt optimişti, iar aşteptările pentru următoarele 6 luni au crescut, în pofida activităţii slabe.

 • Volumul producţiei a scăzut în decembrie la 44 de puncte, de la 62 în noiembrie. Reamintim că de la 50 de puncte în sus începe zona de expansiune, iar sub 50 se află zona de contracţie.

Producția

• Stocurile aproape constant subdimensionate au scăzut de la 45 în noiembrie la 42 în decembrie. Rata de reumplere a stocurilor cu bunuri şi materii prime este sensibil mai mică decât rata de golire. Cererea

• Comenzile noi s-au redus dramatic de la 61 la 41 în decurs de numai 30 de zile. Scăderea este cu mult sub media anului de 56 de puncte, fără luna decembrie. • Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 65 la 53, dar au rămas totuşi în zona de creştere. Luna decembrie şi primele luni ale anului nu favorizează exporturile şi implicit afectează creşterea întregii industrii. • Importurile de materii prime urmează de regulă o traiectorie similară cu cea a exporturilor. Când cade exportul scade şi importul, dar nu în aceeaşi măsură. La nivelul importurilor amplitudinea mişcărilor e mai mică. În decembrie faţă de noiembrie, importurile au scăzut cu 8 puncte, iar exporturile au avut o cădere de 12 puncte.

Forţa de muncă

• Numărul angajaţilor a rămas în echilibru la un index de 48 de puncte, în apropierea pragului de 50 care separă creşterea de contracţie. Oscilaţiile sunt mici, ceea ce înseamnă că industria nu angajează, dar nici nu disponibilizează în proporţii semnificative.

Costuri şi venituri

• Costurile de producţie au dat înapoi în decembrie cu 4 puncte, de la 72 la 68, pe fondul reducerii puternice a activităţii. Totuşi indexul rămâne peste media anului, fără luna decembrie. De fapt costurile au scăzut mult mai puţin decât a scăzut activitatea. Elasticitatea mai redusă a costurilor se explică probabil prin creşterea puternică a preţului pentru energie care potrivit OPCOM a atins nivelul cel mai ridicat din ultimii 5 ani. • Preţurile încasate de firme au crescut de la 56 la 60, probabil pe fondul ajustărilor operate pentru acoperirea costurilor de producţie. Această creştere reprezintă un semn bun pentru firme.

Aşteptările

• Indexul de optimism al managerilor a crescut semnificativ de la 63 în noiembrie la 67 în decembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. La prima vedere ar putea să pară bizar. Activitatea scade dramatic, în schimb, creşte încrederea managerilor în performanţa viitoare. Totuşi, pentru noi care măsurăm aceşti indicatori de 3 ani, corelaţia nu e o surpriză. De fiecare dată când performanţa scade, încrederea managerilor tinde să crească. Există două explicaţii probabile. Pe de o parte încrederea se bazează pe informaţiile şi certitudinile pe care la au managerii în legătură cu nivelul comenzilor şi al activităţii în lunile viitoare. Pe de altă parte, creşterea încrederii când lucrurile merg prost poate fi şi o reacţie psihologică de anulare mentală a dificultăţilor, pentru restabilirea confortului subiectiv. Poate că ambele procese acţionează concomitent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News