Precedentul Kovesi arată cum se va termina cazul Georgescu la CEDO
Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale. El cere Curții Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidențialelor.
Există un precedent - cazul Kovesi. Ce s-a întâmplat atunci? Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) sunt considerate definitive și inatacabile pe plan intern, dar cazul fostului procuror-șef Laura Codruța Kovesi demonstrează că unele hotărâri pot fi contestate la nivel internațional, cu rezultate limitate.
În 2018, Laura Codruța Kovesi a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA. Kovesi a apelat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), invocând încălcarea dreptului său la un proces echitabil și la libertatea de exprimare.
CEDO i-a dat câștig de cauză lui Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată prin decretul președintelui Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curții Constituționale, care l-a obligat pe șeful statului să o demită
După doi ani, în 2020, CEDO i-a dat dreptate lui Kovesi, constatând că procesul prin care a fost revocată a fost viciat. Cu toate acestea, decizia CEDO nu a dus la repunerea sa în funcție. Singurul efect concret al hotărârii CEDO a fost o amendă simbolică impusă statului român, drept compensație pentru prejudiciile morale.
Cazul Kovesi scoate în evidență limitele unui recurs la CEDO în fața unei decizii CCR. Deși o hotărâre favorabilă poate recunoaște încălcări ale drepturilor omului, impactul direct asupra situației reclamantului este aproape zero.
Acest precedent este relevant pentru situații similare, cum ar fi plângerea recentă a lui Călin Georgescu împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Chiar dacă CEDO ar constata eventuale nereguli, este improbabil ca procesul electoral să fie modificat retroactiv, întrucât CEDO nu poate interveni direct asupra aplicării deciziilor CCR.
Așadar, demersul lui Călin Georgescu la CEDO este doar unul simbolic și nimic mai mult.
Vă reamintim, pe larg, cazul Kovesi:
Laura Codruţa Kovesi a câştigat, în 2020, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.
CEDO a decis în unanimitate că s-au încălcat dreptul la un proces echitabil (Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi dreptul la libera exprimare (Articolul 10 din Convenţie).
Cazul vizează decizia prin care Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA înainte de finalul celui de-al doilea mandat al său în urma unor critici pe care ea le-a formulat în legătură cu reformele legislative în materie de corupţie, precizează instanţa, adăugând că reclamanta a susţinut că nu a putut să conteste decizia la un tribunal.
Conform deciziei CEDO, Kovesi nu a avut niciun mijloc de a ataca în justiţie revocarea sa, deoarece o astfel de procedură nu ar fi permis examinarea decât a formei decretului prezidenţial de revocare, şi nu a revendicărilor sale de fond, conform cărora ea a fost revocată pentru că a a criticat reforma legislativă în materie de corupţie.
Curtea a stabilit totodată că dreptul la libertatea de expresie al reclamantei a fost încălcat pe motiv că ea a fost revocată din cauza criticilor pe care le-a făcut în exercitarea funcţiilor sale pe un subiect de interes public.
Una dintre sarcinile sale în calitate de procuror-şef anticorupţie era de a-şi exprima opinia asupra reformelor legislative susceptibile să aibă consecinţe asupra magistraturii şi asupra independenţei acesteia, precum şi asupra luptei împotriva corupţiei.
Conform CEDO, revocarea prematură a reclamantei a fost contrară chiar scopului menţinerii independenţei judiciare şi ar fi trebuit să aibă un efect de descurajare asupra sa şi asupra altor procurori şi judecători în ceea ce priveşte participarea lor la dezbaterile publice în legătură cu reformele legislative privind magistratura şi independenţa judiciară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
