Predoiu, după întrevederea cu procurorul-şef european Kövesi: România nu își poate permite să meargă în regres!

Oficialul european a mulțumit pentru măsurile deja luate în vederea susținerii EPPO în România și, în special, pentru organizarea procedurilor de selecție a procurorilor europeni delegați. De asemenea, având în vedere operaționalizarea birourilor EPPO de la Cluj şi Timișoara, a precizat că este necesară majorarea numărului de posturi alocate Structurii suport a EPPO din cadrul DNA.

În cadrul întâlnirii, au fost abordate şi aspecte privind posibila modificare a Regulamentului 1939/2017 privind EPPO, inclusiv a extinderii competenţelor Parchetului la investigarea nerespectării măsurilor restrictive şi, eventual, a infracţiunilor legate de mediu.

Au fost apreciate eforturile Guvernului şi ale Parlamentului de transpunere completă şi corectă a Directivei 1371/2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Acest demers se înscrie în cadrul larg al combaterii corupției şi a criminalității organizate. În acest context, s-a discutat şi despre necesitatea bunei colaborări între Statele Membre UE, esențială pentru aplicarea unitară a normelor de drept UE, evitându-se aşa numitul forum shopping.

„Susţinem Parchetul European şi vom continua toate demersurile necesare bunei funcţionări a acestuia la nivel naţional. În acest sens, cea de-a şasea procedură de selecţie va fi lansată în viitorul apropiat, în scopul ca ultimele 3 posturi vacante de procurori europeni delegaţi să fie ocupate până la jumătatea acestui an.

În acelaşi timp, vom susţine toate iniţiativele Comisiei Europene şi ale Consiliului UE, de consolidare a cadrului normativ şi instituţional, necesare combaterii infracţionalităţii la nivel european, având în vedere noile realităţi cu care ne confruntăm. Recentul pachet anticorupție lansat de Comisia Europeană, în special proiectul de Directivă privind anticorupția, presupune alinierea legislațiilor, inclusiv în materia abuzului în serviciu, la o concepție unitară la nivel european, concepție reflectată de definițiile standard ale infracțiunilor cuprinse în proiectul de Directivă, care tinde, la rândul ei, să ridice legislația anticorupție la nivelul de exigență al Convenției ONU împotriva corupției, receptată, de altfel, în dreptul intern prin Legea nr. 365/2004.

După ani de eforturi pentru consolidarea legislației anticorupție și a dreptului penal în general, după obținerea unui ultim raport pozitiv în cadrul MCV, România nu își poate permite să meargă acum în regres, în contra tendințelor europene în materie de anticorupție, pentru că ar fi un semnal extrem de prost din perspectiva angajamentelor de țară privind consolidarea Justiției, a statului de drept și a combaterii corupției. Iată de ce Ministerul Justiției, Guvernul și, ulterior, Parlamentul au mers în direcția bună adoptând modificările la codurile penale în deplin spirit cu proiectul Directivei europene privind combaterea corupției, inclusiv în materia abuzului în serviciu într-un tipar structural fără un prag minim valoric privind prejudiciul.

Reglementarea abuzului în serviciu cu un prag valoric ar fi fost în contra întregii tradiții a dreptului penal românesc, începând cu primele legislații moderne, continuând cu Codul penal interbelic și terminând cu Codul penal adoptat după intrarea României în UE. În egală măsură, reglementarea abuzului în serviciu cu prag valoric minim privind prejudiciul ar face din România singura țară membră a Uniunii Europene cu un astfel de tipar normativ al infracțiunii respective”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News