Prejudiciu în cazul Roșia Montană. Lista politicienilor care vor fi chemați la audieri, dacă se deschide dosar la DNA

Politicienii care vor fi chemați la audieri ca să se stabilească răspunderile în Justiție sunt de la USR/REPER, Forța Dreptei, PSD, PNL și UDMR. Prin inacțiune sau prin înscrierea sitului în patrimoniu UNESCO, toate guvernele au contribuit la crearea pagubei. Doar Guvernul Dăncilă a încercat să deblocheze proiectul și să evite sancțiunile. Dacă statul român ar fi permis derularea contractului pe care l-a semnat cu canadienii de la Gabriel Resources, România ar fi câștigat circa 2 miliarde de dolari din redevențe și ar fi beneficiat de investiții, reflectate pe orizontală în diferite sectoare industriale, de circa 6 miliarde de dolari. Zona poluată istoric ar fi fost decontaminată, iar barajul și lacul de acumulare construite în aval de Roșia Montană ar fi devenit o mare atracție turistică. 

Gabriel Resources a susținut, în cadrul procesului de arbitraj de la Washington, că i-a fost expropiată investiția în România, demarată la începutul anilor 2000, iar statul român, care se așteaptă să piardă acest proces, ar putea să fie obligat să plătească peste 2 miliarde de dolari despăgubiri.

Compania canadiană a identificat primul act de expropriere în august 2011, în timpul Guvernului Boc 2,  după ce procedura de autorizare a început în 2005, prin depunerea Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului, iar în 2007 a fost suspendată de Ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, Gabriel Resourses susținând că motivele suspendării sunt ilegale.

Care au fost politicienii ”implicați” în dosarul Roșia Montană și care a fost responsabilitatea acestora

Emil Boc, premier PDL în perioada 2008-2012, deși a precizat că ”nu este un fan al acestui proiect”, a afirmat public, în mai multe rânduri, că trebuie revizuite condițiile economice ale contractului cu Gabriel Resources, dar și că sprijinirea autorizării proiectului depindea de oferirea unor avantaje economice superioare celor convenite anterior cu statul român.

László Borbély, ministrul UDMR al Mediului la acel moment, a afirmat că termenii negociați de stat nu sunt suficient de avantajoși.

Kelemen Hunor, ministrul Culturii, nu a vrut să autorizeze proiectul până la ”clarificarea” nivelului de participare în proiect. 

Ion Ariton, ministrul Economiei, a solicitat acțiuni și redevențe suplimentare, față de cele 6 miliarde de dolari (3,2 miliarde din dividente, redevențe, taxe și impozite, respectiv 2,8 miliarde de dolari care ar fi urmat să fie plătite furnizorilor și lucrătorilor români), precum și 66% din totalul beneficiilor economice directe.

Guvernul Ungureanu, care i-a urmat lui Boc 2, nu a făcut nimic în cazul Roșia Montană.

Victor Ponta a preluat mandatul de premier în mai 2012, însă a respins orice abordare cu privire la proiectul Roșia Montană până după alegerile parlamentare de la finalul lui 2012.

În 2013, Guvernul Ponta a reluat negocierile cu Gabriel Resources, spunând că dorește mai multe beneficii pentru statul român (creșterea participației și redevențe majorate). Dan Șova, Departamentul Marilor Proiecte, a fost mandat să gestioneze negocierile cu firma canadiană, care au fost finalizate în august 2013.

Rovana Plumb, ministrul Mediului, a recunoscut că proiectul de la Roșia Montană îndeplinea toate condițiile de autorizare, dar că proiectul trebuie aprobat de Parlament.

În 9 septembrie 2013, Crin Antonescu și Victor Ponta, cei doi lideri ai coaliției USL, au cerut public Parlamentului să respingă proiectul de lege.

Ministrul Mediului Rovana Plumb, Ministrul Culturii Daniel Barbu, și ministrul delegat Dan Șova, deși au depus cu toții mărturie în favoarea proiectului minier în fața comisiei speciale, nu au votat pentru proiectul de lege în calitate de membri ai Parlamentului.

La 24 decembrie 2015, Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii în Guvernul Cioloș, a emis Lista Monumentelor Istorice - LMI 2015, care, potrivit Gabriel Resources, a menținut și a extins descrierile eronate ale monumentelor istorice din Roșia Montană din lista anterioară din 2010.

Corina Șuteu, ministrul Culturii, în 2017, chiar în ultima zi a Guvernului Cioloș, a depus dosarul complet la UNESCO, pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.

Guvernul Dăncilă a solicitat Comitetului Patrimoniului Mondial în 2018 suspendarea dosarului până la finalizarea arbitrajului ICSID, lucru car es-a întâmplat.

În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura la UNESCO, proces continuat în 2021 de Guvernul Cîțu și  Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii de la acea vreme.

Înscrierea propriu-zisă la UNESCO, a finalizat practic procesul de expropriere de facto ordonat politic în perioada 2011-2013, scrie G4Media.

Citește și: Dosarul Roșia Montană. Ce a pierdut România, dincolo de miliardele de dolari pe care ar urma să le plătească / video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News