Papa Francisc a numit-o pe călugăriţa franciscană Raffaella Petrinic secretar general al Guvernământului Cetăţii.
Călugăriţa franciscană devine astfel femeia cu cea mai înaltă funcţie din istoria statului papal. Ea va avea în subordine poliţia, pompierii, serviciile medicale, muzeele şi alte instituţii.
În mod tradițional, această funcție fusese deținută doar de episcopi.
Sora Raffaella este licenţiată în ştiinţe politice şi doctor al Universităţii Pontificale, unde a şi predat. De la înscăunare, Papa Francisc a numit mai multe femei în funcţii ocupate anterior de preoţi sau episcopi.
Pontiful caută prin această numire să realizeze o mai mare egalitate în cadrul Bisericii.
În ianuarie, Suveranul Pontif, în vârstă de 84 de ani, a schimbat deja legea pentru a le permite femeilor să citească Biblia la liturghie, să se împărtășească și să ajute la altar în timpul liturghiei.
O lună mai târziu, Papa a numit-o pe călugărița franceză Nathalie Becquart subsecretar al sinodului episcopilor, devenind de fapt prima femeie din istorie care a avut drept de vot la astfel de întruniri (care abordează principalele chestiuni de doctrină ale bisericii).
Încă de când Supremul Pontif a creat în 2016 o comisie pentru a studia istoria femeilor diaconi în primii ani ai Bisericii Catolice, grupurile reformiste au sperat că ar putea exista femei preoți într-o zi, scrie Antena3.ro.
Într-un mesaj către conferinţa COP26 citit la Glasgow de secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, Francisc a mai precizat că ţările bogate au o "datorie ecologică" neplătită către ţările sărace din cauza utilizării disproporţionate a resurselor naturale din ţările în curs de dezvoltare de către cele avansate.
"Rănile provocate familiei noastre umane de pandemia de COVID-19 şi de fenomenul schimbării climatice sunt comparabile cu cele cauzate de un conflict global", a spus Suveranul Pontif.
El a făcut apel la implementarea unor măsuri pe termen lung "cum s-a întâmplat şi după Al Doilea Război Mondial" când naţiunile au arătat solidaritate şi cooperare pentru binele tuturor, în special al celor mai slabi.
Ţările cu mijloace mai importante trebuie să preia iniţiativa în "decarbonizarea sistemului economic şi a vieţilor oamenilor" şi să furnizeze mai mult sprijin ţărilor cele mai vulnerabile la efectele schimbării climatice.
"Acum este timpul să acţionăm, urgent, curajos şi responsabil", a spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu