Premieră mondială: A fost descoperit un organism care poate mânca virusuri
Un tip de plancton de apă dulce a devenit primul organism cu o dietă formată exclusiv din virusuri, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Nebraska-Lincoln din SUA.
Virusurile sunt adesea consumate întâmplător de o gamă largă de organisme și pot chiar condimenta dietele anumitor protiste marini, scriu cei de newatlas.com. Dar pentru a se califica în lanțul alimentar, virusurile ar trebui să contribuie cu o cantitate semnificativă de energie sau nutrienți consumatorului lor.
Microbul Halteria este un gen comun de protiste despre care se știe că zboară, în timp ce cilii săi asemănători părului îl propulsează prin apă. Nu numai că probele de laborator ale ciliatelor au consumat clorovirusuri adăugate în mediul său, dar virusul gigant a alimentat creșterea Halteriei și a crescut dimensiunea populației sale.
Efecte secundare
Efectele secundare ale consumului la scară largă de clorovirusuri în sălbăticie ar putea avea un impact profund asupra ciclului carbonului. Cunoscuți că infectează algele verzi microscopice, clorovirusurile își fac gazdele să se despartă, eliberând carbon și alți nutrienți în mediu. „Dacă ai o estimare brută a câte virusuri există, câți ciliați există și câtă apă există, rezultă această cantitate masivă de mișcare de energie în lanțul trofic”, spune ecologistul John DeLong, de la Universitatea. din Nebraska-Lincoln.„Dacă acest lucru se întâmplă la scara la care credem că ar putea fi, ar trebui să ne schimbe complet viziunea asupra ciclului global al carbonului”.
Cercetarea a durat trei ani și s-a bazat pe ideea că numărul mare de virusuri și microorganisme care pot fi găsite în apă poate duce la consumarea primelor de către cea din urmă – deși nu au existat multe studii anterioare la care oamenii de știință ar putea apela pentru referință.
Echipa a colectat mostre de apă din iaz și le-a adăugat clorovirusuri, căutând să vadă dacă vreo specie a tratat virusurile mai degrabă ca hrană, decât ca o amenințare. Asta i-a condus la Halteria și Paramecium, ambele prosperând în apă. În timp ce Paramecium a gustat virusurile, dimensiunile și numărul acestuia abia s-au clintit. Halteria, pe de altă parte, a mâncat, folosind clorovirusul ca sursă de nutrienți. Populația ciliatelor a crescut de aproximativ 15 ori mai mare în două zile, în timp ce populația virusului a scăzut de o sută de ori.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
