Premierul Nicolae Ciucă a avut, marţi, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor din Regatul Haşemit al Iordaniei, Ayman Safadi, aflat în vizită în România.
În cadrul convorbirilor fiind abordate teme ce ţin de gestionarea fluxului de refugiaţi, precum şi aspecte legate de cooperarea bilaterală.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul a subliniat importanţa cooperării în domeniul agriculturii şi aşteptările părţii române ca autorităţile iordaniene să accelereze aprobarea avizelor sanitar-veterinare necesare exporturilor.
'Discuţiile au făcut referire şi la necesitatea reechilibrării balanţei comerciale prin importurile de îngrăşăminte chimice conforme din Iordania', se arată în comunicat. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor din Regatul Haşemit al Iordaniei a prezentat situaţia relaţiilor bilaterale în diferite domenii, cu accent asupra dimensiunii economice.
În acest context, prim-ministrul Ciucă a propus organizarea unor reuniuni în format business-to-business pentru consolidarea cooperării economice bilaterale, precum şi întărirea colaborării în domeniile apărării, intelligence şi combaterii terorismului.
O componentă importantă a convorbirilor a vizat Procesul de Pace din Orientul Mijlociu şi perspectivele de relansare a acestuia, cu sprijinul României şi al Iordaniei.
'Înaltul demnitar iordanian a apreciat poziţia echilibrată şi rolul de mediator al României în Orientul Mijlociu, care este unul tradiţional, prin prisma construcţiei de încredere între ţara noastră şi cele două părţi implicate, Israel şi Palestina', se spune în comunicat. Premierul Ciucă a mulţumit pentru invitaţia adresată de ministrul Ayman Safadi de a vizita Regatul Haşemit al Iordaniei şi, la rândul său, a adresat invitaţia pentru omologul său iordanian, Bisher Al Khasawneh, să efectueze o vizită la Bucureşti.
Nicolae Ciucă a transmis un mesaj în dechiderea Conferinței ”A vision for medium and long- term Refugees Response in Europe – Romania’s Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine”.
„Excelenţele voastre, doamnelor și domnilor, dragi parteneri, distinși invitaţi, vă mulțumesc pentru această oportunitate, pentru a sublinia și a recunoaște eforturile care s-au făcut, de către toți cetățenii țării noastre, de către societatea civilă, de către instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, pentru a sprijini și a arăta solidaritatea noastră cu poporul ucrainean atât de încercat de acest război ilegal, neprovocat, al Rusiei în Ucraina. Am trecut împreună, în ultimele șase luni, prin momente nu numai dificile, dar aş spune și unice în context european, în procesul complex de realizare, de construcție a răspunsului strategic al României la criza umanitară a refugiaților din Ucraina.
Faptul că astăzi putem vorbi despre intrarea în etapa a doua de intervenție destinată măsurilor de integrare pe termen mediu și lung, după părerea mea este rezultatul unui efort comun, de tip „whole society response,” care a presupus implicarea specialiștilor din cinci ministere, a agențiilor ONU prezente în România, a tuturor instituțiilor Uniunii Europene care au fost și sunt prezente în România și aş sublinia, în mod aparte, a întregii societăți civile într-o formulă de coordonare și dialog pe care, așa cum am anunțat încă de la început, am asumat-o la nivelul guvernului prin Cancelaria primului-ministru.
Pot afirma fără teama că greșesc, că România devine astfel prima țară din Uniunea Europeană care are o viziune și un plan pe termen mediu și lung în ceea ce privește modalitatea în care îi vom sprijini pe refugiații din Ucraina să se integreze cât mai facil la noi în țară și să poată să dobândească acea independență personală, fără a resimți toate aceste efecte ale războiului din țara vecină. Ştiu că nu este ușor, iar în această direcție consider că Planul național destinat măsurilor de protecție și incluziune a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, plan pe care l-am aprobat recent prin ordonanță de urgență, vine cu măsuri concrete de sprijin în domeniul educației, în domeniul sănătății, ocupării, locuirii, copiilor și grupurilor vulnerabile, pentru care am alocat un buget atât din fonduri europene, cât și din fonduri publice. În baza parteneriatului pe care îl avem cu agențiile Organizației Națiunilor Unite, în coordonarea UNHCR România, aceștia au dezvoltat și aprobat propriul plan de răspuns la criza umanitară a refugiaților care vine să completeze şi să extindă măsurile de intervenție din cadrul planului guvernamental. Apreciez că, împreună, cele două planuri reprezintă răspunsul României la criza umanitară a refugiaților pe termen mediu și lung și deschid orizontul unei bune practici şi abordări strategice la nivel european. Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News