Premierul Ciucă: Prognoza de creștere economică a Băncii Mondiale la o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022 – 2030 confirmă trendul pozitiv al economiei românești

„Prognoza de creștere economică a Băncii Mondiale la o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022 – 2030 confirmă trendul pozitiv al economiei românești și potențialul de dezvoltare pe termen lung. Sunt caracteristicile unei economii sănătoase, ale unui progres bazat pe investiții, ancorat în proiecte de reformă și în obiective de perspectivă precum consolidarea statutului de membru al UE, al NATO și aderarea la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică.Guvernul României și-a asumat demararea unor reforme ambițioase, cu rezultate cuantificabile pe termen mediu și lung.

Reformele începute prin implementarea Proiectului ”România Educată”, extinderea digitalizării, pregătirea tranziției la economia verde, consolidarea fiscală sunt așteptate de cetățeni și reprezintă argumente solide pentru a atrage noi proiecte de investiții cu capital național și străin.

Împreună cu finanțările de peste 90 de miliarde de euro în următorii ani din fonduri europene, România va continua perspectivele de dezvoltare și de recuperare a decalajelor față de statele europene.Măsurile luate deja în primele luni de guvernare primesc validări de etapă atât din partea instituțiilor naționale - datele Institutului Național de Statistică indică o creștere economică de 5,2% în primul trimestru al acestui an - , cât și din partea Comisiei Europene, care a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru acest an la 3,9%.

Datele specialiștilor sunt o dovadă a încrederii în economia românească, precum și a faptului că ne aflăm pe drumul corect în ceea ce privește politicile Guvernului de modernizare, dezvoltare și îmbunătățire a vieții cetățenilor”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

Reformele susţinute de investiţii în infrastructura verde şi cea digitală precum şi în capitalul uman pot majora creşterea economică potenţială a României, în perioada 2022-2030, la o medie de 5,2%, cea mai mare dintre cele patru ţări analizate în cel mai recent raport al Băncii Mondiale

Conform acestui raport, pe termen lung, investiţiile mari însoţite de reforme precum îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii, integrarea forţei de muncă migratoare, eficientizarea instituţiilor şi îmbunătăţirea rezultatelor din educaţie ar permite Poloniei şi României ca, până la finele acestui deceniu (2022-2030), să înregistreze o creştere economică potenţială mai mare decât în deceniul precedent.

Aceste reforme ar duce creşterea economică potenţială, în perioada 2022-2030, la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croaţia, 4% în Polonia şi 5,2% în România. Asumarea unor reforme ambiţioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergenţă mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE şi ar compensa efectele negative ale pandemiei şi războiului din Ucraina.

"Două şocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE. Pandemia a diminuat bugetele naţionale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocările, iar guvernele se confruntă cu inflaţie ridicată, creştere economică scăzută şi o criză a costului vieţii care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în faţa adversităţii se află oportunitatea. Instituţii mai eficiente şi o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile şi pentru a asigura o creştere economică verde, rezilientă şi incluzivă, sunt soluţia zilei", a declarat Gallina A. Vincelette, director regional în cadrul Băncii Mondiale, pentru ţările Uniunii Europene.

Cel mai recent raport economic periodic al UE - Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks - analizează modul în care unele state membre ale UE pot naviga în aceste vremuri pline de provocări din punct de vedere economic, pentru a stimula creşterea economică şi incluziunea pe termen lung, în urma unei pandemii, a unui conflict în curs de derulare în regiune şi a unei crize a costului vieţii.

O bună parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de creştere pre-pandemică, deşi, într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creşterea economică a UE27 şi-a revenit în 2021, când a înregistrat un avans de 5,3%, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricţiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creşterea cererii agregate, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită şi rata ridicată a vaccinării au susţinut redresarea. Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă ţărilor un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creşterea economică.

Până în prezent, Banca Mondială a angajat un portofoliu de peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa şi Asia Centrală să atenueze impactul generat de pandemia de COVID-19. Sprijinul total mobilizat de Banca Mondială pentru Ucraina se ridică acum la peste 925 de milioane de dolari.

Creşterea globală, aşa cum evidenţiază Perspectivele Economice Globale ale Băncii Mondiale, este de aşteptat să scadă de la 5,7% în 2021 la 2,9% în 2022 - fiind semnificativ mai mică decât 4,1%, aşa cum a fost anticipat în ianuarie 2022. Se aşteaptă ca aceasta să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investiţiile şi comerţul pe termen scurt, pe măsură ce sunt estompate constrângerile legate de cerere şi ajustarea politicilor fiscale şi monetare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News