Premierul Luxemburgului a fost depistat pozitiv cu virusul SARS-CoV-2.
Potrivit Antena 3, Xavier Bettel, premierul Luxemburgului a fost depistat cu virusul SARS-CoV-2. În urmă cu 2 zile, acesta s-a întâlnit cu ceilalți 26 de lideri europeni, printre care și Klaus Iohannis, dar aceștia nu sunt considerați contacți direcți.
Premierul luxeburghez are simptome ușoare, cu tuse și febră.
Toatele cele 27 de state membre UE ar urma să primească bani de la Mecanismul european de relansare, o schemă în valoare de 800 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi.
Pentru a primi bani, fiecare guvern trebuie să detalieze cum intenţionează să cheltuie partea care îi revine, cu condiţia ca cel puţin 37% din fonduri trebuie să meargă spre obiective verzi, precum reducerea emisiilor de CO2, şi cel puţin 20% pentru a face economia mai pregătită pentru epoca digitală. Planurile naţionale sunt evaluate de Comisia Europeană, pentru a se asigura că îndeplinesc toate criteriile, şi apoi de consiliul miniştrilor de Finanţe, înainte ca banii să fie transferaţi.
Executivul comunitar a aprobat deja 12 astfel de planuri naţionale, trimise de Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Portugalia şi Slovacia, care vor fi revizuite şi de miniştrii europeni ai Finanţelor în luna iulie. Aceste planuri au avut nevoie de mai multe luni de muncă intensă pentru a fi pregătite, însă odată cu aprobarea lor accentul se pune pe multiplele provocări care stau în calea implementării lor.
'Consiliul European subliniază importanţa implementării depline şi la timp a planurilor', susţin liderii europeni în concluziile summitului lor de la Bruxelles. Guvernele statelor membre vor primi, în avans, doar 13% din partea lor de bani, iar tranşele viitoare vor veni de două ori pe an, după finalizarea unor ţinte de investiţii şi reforme convenite.
'Pentru următorii ani, UE va dispune de un avantaj semnificativ pentru a se asigura că angajamentele vor fi îndeplinite', a declarat un oficial european. De asemenea, oficialii susţin că reformele au fost deja programate pentru următoarele 6-12 luni, ceea ce le face imune la eventualele modificări ale guvernelor în perioada următoare.
Unele ONG-uri precum şi unii membri ai Parlamentului European au apreciat că, în loc să introducă noi investiţii şi reforme, unele guverne au reambalat pur şi simplu ceea ce intenţionau deja să facă. Unii au detectat de asemenea o practică denumită 'green-washing', adică creează impresia că proiectele sunt prietenoase cu mediul şi combat schimburile climatice, deşi în realitate nu fac nimic de genul acesta (citește mai mult AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News