Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2022, câștigat de scriitoarea franceză Annie Ernaux

Scriitoarea franceză Annie Ernaux a câştigat, joi, premiul Nobel pentru literatură pe anul 2022, potrivit anunţului făcut de Academia Suedeză din Stockholm.

Ernaux a fost laureată pentru curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale, potrivit Academiei Suedeze. Numele laureatei a fost anunţat de secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm. În 2021, premiul Nobel pentru literatură a fost acordat romancierului britanic de origine tanzaniană Abdulrazak Gurnah.

În domeniul literaturii, Alfred Nobel a încredinţat Academiei Suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an 'autorul celei mai remarcabile opere literare de inspiraţie idealistă.

După atribuirea premiului pentru medicină, decernat luni paleogeneticianului suedez Svante Pääbo, a premiului pentru fizică, atribuit marţi cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger, şi a premiului pentru chimie obţinut, miercuri, de Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless, sezonul Nobel din acest an va continua vineri cu premiul Nobel pentru pace, singurul decernat la Oslo.

Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat luni, 10 octombrie.

Vezi și:

Premiul Nobel pentru Fizică 2022: Trei cercetători împart premiul de aproape 1 milion de euro pentru inovaţie în domeniul mecanicii cuantice

Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger au fost recompensați, marți, cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2022 pentru “experimente revoluționare” în domeniul mecanicii cuantice. 

Potrivit unui anunț făcut în urmă cu câteva minute de Academia Regală Suedeză de Științe pe Twitter, cei trei câştigători vor împărţi premiul. “Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au realizat experimente revoluționare folosind stări cuantice încurcate, în care două particule se comportă ca o singură unitate chiar și atunci când sunt separate. Rezultatele lor au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informații cuantice”, se arată în comunicatul de presă de pe nobelprize.org.

Amintim că fizica a fost primul domeniu menționat de chimistul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel în testamentul său prin care s-au pus bazele acordării acestor premii încă din anul 1901, după cum se arată pe nobelpeaceprize.org. În perioada 1901-2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din acestea, 47 au fost acordate câte unui cercetător per ediție, iar până acum trei femei sunt pe lista laureaților: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) și Donna Strickland (2018). Fizicianul Albert Einstein a fost recompensat în 1921.

Efectele inefabile ale mecanicii cuantice încep să-și găsească aplicații. În prezent, există un vast domeniu de cercetare care include calculatoare cuantice, rețele cuantice și comunicații criptate cuantic sigure. Un factor cheie în această dezvoltare este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea ce se numește o stare încurcată. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche încurcată determină ceea ce se întâmplă cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea se află la mare distanță, precizează reprezentanții Academiei Regale Suedeze de Științe în comunicatul de presă.

Potrivit The Washington Post, mâine urmează anunțarea câștigătorului/câștigătorilor premiului Nobel pentru Chimie 2022. Cel pentru Literatură e programat joi, cel pentru Pace se anunță vineri, pe 7 octombrie, iar cel pentru Științe economice luni, 10 octombrie.

Premiul Nobel pentru Medicină 2022

Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat lui Svante Pääbo „pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”, notează G4Media.ro. „Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul omului de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominin necunoscut până atunci, Omul de Denisova. De asemenea, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții”, potrivit unui comunicat oficial.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News