Presa bulgară, îngrijorată că România se va decupla de Bulgaria în drumul spre Schengen: Dacă se impune, românii pot întinde relativ rapid un gard de sârmă ghimpată

Uniunea Europeană nu va plăti Bulgariei să construiască un gard mai solid de-a lungul graniței cu Turcia, dar România poate construi Bulgariei un gard gratuit de-a lungul frontierei comune, în Dobrogea. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăsat să se înțeleagă că Bruxellesul nu se opune ca țările să se ajute reciproc pe o bază bilaterală pentru paza la frontiere, transmite publicația bulgară Sega.

Spre surprinderea Bulgariei, România aproape că s-a sustras din tandemul cu aceasta pe drumul său spre spațiul Schengen. Dintre cele două obstacole care ne țin în afara zonei, ea a depășit unul, dar puține persoane în Bulgaria au observat ce s-a întâmplat. Bariera olandeză a căzut pentru București, rămânând doar cea austriacă. Succesul României se datorează atât strategiei sale pe termen lung de a se distanța de Bulgaria în îndeplinirea criteriilor pentru Schengen, cât și unei mișcări diplomatice abile din ultimele zile.

Olanda a ținut cele două țări la porțile Schengen, pentru că, în 2011, a adăugat la criteriile tehnice încă unul politic – statul de drept. În timp ce Bulgaria a insistat că o astfel de cerință este incorectă și nu a făcut nimic pentru a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege, nici procurorul general, România se străduia să-și schimbe imaginea. Și ea se supăra că i se emit pretenții în afara criteriilor tehnice, prevăzute de legislația UE, dar și-a dat seama că, cu eticheta uneia dintre cele mai corupte țări din Uniune, nu este convingătoare ca și candidată pentru spațiul Schengen.

De aceea, ea a început să facă ordine și să trimită la închisoare sute de corupți de rang înalt, inclusiv foști prim-miniștri, miniștri, magistrați, primari, oameni de afaceri etc. În această perioadă, Bulgaria nu a reușit să raporteze la Bruxelles niciun nume de hoț condamnat de la nivelurile înalte ale puterii. Pe acest fond rușinos, România s-a remarcat cu performațe deosebite în lupta împotriva corupției, iar Olanda părea nedreaptă să trateze cele două țări în mod egal.

Și Haga întrevedea sensul separării acestora. Rămânea ca România să facă un ultim efort, pentru a scutura pomul și a cădea fructele coapte. Acest lucru s-a întâmplat pe 27 ianuarie 2023, când Ministerul de Externe al României a inventat un demers original. A organizat o întâlnire trilaterală, la București, așa cum nu a mai făcut anterior – a miniștrilor de externe din România, Olanda și Franța. De ce o astfel de combinație?

România știa că dacă va exercita singură presiuni, nu va avea suficientă forță. De asemenea, și-a dat seama și că, dacă va continua să cheme în ajutor cea mai interesată țară – Bulgaria – își va face doar rău. Așa că a format un alt triunghi. Franța i-a fost întotdeauna prietenă și a găsit modalități de a o susține în momentele decisive. Nu întâmplător Bucureștiului îi place să se laude cu denumirea de Micul Paris. România a apreciat corect că, dacă i-ar folosi influența puternică în UE, ar putea avea succes. O dovadă în acest sens a fost chiar Bulgaria când, în vara anului trecut, Franța a ajutat-o să scape de izolarea europeană în problema macedoneană.

Doar că Franța are interese specifice, mai ales în domeniul industriei militare, care are nevoie constant de sprijin politic pentru a-și extinde piețele. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și-a invitat omologii din Țările de Jos, Wopke Hoekstra, și din Franța, Catherine Colonna, în scopul de a-i duce mai întâi la baza militară de la Cincu, iar apoi să vorbească despre Schengen. La bază, Franța este o națiune cadru pentru Grupul de Luptă NATO în România, iar Olanda este unul dintre principalii participanți, alături de Belgia.

Ei au făcut schimb de păreri despre agresiunea Rusiei în Ucraina și despre întărirea flancului estic al NATO. Trei zile mai târziu, site-ul „Romania Insider” scria că Franța așteaptă noi comenzi de arme românești, după ce anterior a dislocat un batalion de tancuri (Leclerc) și sisteme de rachete antiaeriene (Mamba). Cele două țări au convenit deja asupra producției a 4 corvete Gowind pentru 1,2 miliarde de euro – la fel ca cele refuzate de Bulgaria în 2009.

După plimbare, cei trei miniștri de externe au făcut schimb de păreri și asupra altor probleme și au ajuns la opinia comună că România merită să fie admisă în spațiul Schengen. Pentru a fi mai sigur acest lucru, l-au consemnat în Declarația de la București, în care se arată: „Franța și Țările de Jos așteaptă cu nerăbdare să primească România în spațiul Schengen cât mai curând posibil. Aderarea României va fi o demonstrație clară a principiul că aderarea este posibilă, atunci când cerințele vor fi îndeplinite”. Bulgaria poate trage propria concluzie cui i se adresează a doua propoziție, pronunțată pe un ton edificator, scrie Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News