Presa maghiară face ironii la adresa guvernul de la București: ”Angajările la stat în stil românesc continuă fără opriri”

Inquam Photos / Laszlo Beliczay
Inquam Photos / Laszlo Beliczay

În România, măsura de stopare a locurilor de muncă din posturile publice se aplică într-un mod aparte: de la data introducerii măsurii, angajarea de noi cadre în administraţie continuă fără opriri, scrie publicația maghiară NAPI GAZDASÁG.

De la introducerea stopării din partea guvernului României a noilor angajări, instituţiile de stat au publicat peste 300 de anunțuri de concursuri. Măsura de stopare a angajărilor a intrat în vigoare la 1 iulie, însă în cazurile în care exista deja anterior o decizie privind crearea de noi locuri de muncă, acestea au putut şi pot fi ocupate, potrivit regulii.

Portalul posturi.gov.ro a publicat între 1 iulie şi 31 august cel puţin 300 de anunțuri de locuri de muncă. Pe site-ul ANFP, prin intermediul căruia continuă de asemenea angajările în sfera publică, au fost anunţate doar pe 1 septembrie 13 noi posturi.

Autoritatea Vamală din România a emis la 31 august un comunicat în care informează presa despre intenţia de a angaja 194 de persoane pentru o perioadă determinată.

Bogdan Lari Mihei, preşedintele autorităţii a precizat în răspunsul său că angajările se fac pe baza hotărârii guvernamentale de urgenţă 103/2022, iar dispoziţia despre stoparea angajărilor nu se referă la posturile anunţate.

Anul trecut cheltuielile salariale ale angajaţilor publici au însumat 112 miliarde lei, cu 60% mai mult decât în 2017. În acelaşi interval de timp PIB-ul României a crescut cu doar 38%, cu alte cuvinte salariile funcţionarilor publici constituie o povară tot mai mare pentru bugetul de stat.

Viktor Orban a fost decorat de Patriarhul Serbiei pentru protejarea creștinismului și promovarea valorilor creștine

Patriarhul Porfirije al Serbiei l-a decorat pe Viktor Orban cu gradul de aur al Ordinului Sfântul Sava.

Premierul ungar Viktor Orbán a primit luni, la Budapesta, vizita patriarhului ortodox sârb Porfirije, care în timpul întrevederii i-a înmânat şefului guvernului de la Budapesta gradul de aur al Ordinului Sfântul Sava, a transmis Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al prim-ministrului, către agenţia ungară de presă MTI.

Potrivit motivării, recunoaşterea vine pentru eforturile lui Viktor Orbán în a proteja creştinismul în Ungaria şi în întreaga Europă, pentru promovarea valorilor creştine şi pentru contribuţia sa personală la prietenia dintre naţiunea maghiară şi cea sârbă.

Cu ocazia acordării decoraţiei, patriarhul sârb a subliniat că Viktor Orbán este un om de stat unic în Europa, care “luptă pentru sufletul Europei” şi ale cărui spuse sunt urmărite cu atenţie de multe naţiuni, inclusiv de cea sârbă.

În discursul său de mulţumire, Orbán a subliniat că acceptă cu bucurie decoraţia de la fratele său creştin ortodox sârb. “Suntem oameni paşnici, vrem pace, dar există într-adevăr un război pentru sufletul Europei, iar fără unitatea creştină – inclusiv cu ortodoxia – nu putem câştiga această luptă”, a spus premierul.

Sfântul Sava (1174-1236) este întemeietorul Bisericii Ortodoxe Sârbe independente, iar ordinul de merit care îi poartă numele său este acordat de Biserica Ortodoxă Sârbă persoanelor ecleziastice şi laice cu merite deosebite, scrie Hirado.

Polonia va reînvia relațiile cu Ungaria: ”Respectând colegii noștri ucraineni, am dori să revenim la cooperare”

Într-un interviu publicat luni, Morawiecki a fost întrebat despre ruptura din cadrul Grupului de la Visegrad cauzată de diferitele politici privind invazia rusă a Ucrainei: în timp ce Polonia, Cehia și Slovacia au optat să sprijine Ucraina cu orice preț, inclusiv prin sancțiuni dure împotriva Rusiei, Budapesta este reticentă să renunțe la cooperarea economică cu Moscova.

Polonia dorește să colaboreze cu Ungaria în diverse domenii politice după o divizare de scurtă durată cauzată de o diferență de poziții cu privire la războiul din Ucraina, a declarat pentru săptămânal prim-ministrul Mateusz Morawiecki pentru revista proguvernamentală Sieci citată de Euractiv.

Într-un interviu publicat luni, Morawiecki a fost întrebat despre ruptura din cadrul Grupului de la Vişegrad cauzată de diferitele politici privind invazia rusă a Ucrainei. În timp ce Polonia, Cehia și Slovacia au optat să sprijine Ucraina cu orice preț, inclusiv prin sancțiuni dure împotriva Rusiei, Budapesta este reticentă să renunțe la cooperarea economică cu Moscova.

”Respectând colegii noștri ucraineni, am dori să revenim la cooperarea în acest format”, a anunțat premierul. Deși a recunoscut că între membrii grupului a fost și o discuție privind abordarea războiului din Ucraina, el a spus că este sigur ”că toate problemele rămase, în care ne-am arătat solidari și sprijin (unii cu alții), ne vor lega din nou”.

Polonia are din nou nevoie de aliați mai ales în problema primirii cotei sale din banii fondului de recuperare COVID. Varșovia, ca și Budapesta, nu a văzut încă fondurile de la UE, în ciuda încheierii unui  acord  cu executivul european în mai, întrucât Bruxelles-ul susține că țara nu a atins etapele de reformă convenite în prealabil.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel