Președintele României a semnat promulgarea legilor justiției.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Curtea Constituţională a României apreciază că independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine, anunță Agerpres. CCR a publicat, luni seară, motivarea deciziei din 9 noiembrie de respingere a sesizării Avocatului Poporului asupra Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
"Independenţa judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcţiei pe care o deţine. Responsabilitatea judecătorului stă, printre alte elemente, la baza calităţii actului de justiţie şi, implicit, la baza imparţialităţii acestuia", precizează judecătorii constituţionali.
Potrivit acestora, evaluarea judecătorului trebuie realizată în raport cu activitatea pe care acesta o prestează, altfel nu s-ar putea cuantifica modul în care acesta îşi exercită funcţia.
"Calitatea activităţii sale se apreciază în funcţie de acest criteriu, care nu este unul singular, ci face parte din mai multe criterii, iar evaluarea pe fiecare criteriu în parte duce la concluzia generală privitoare la calitatea activităţii desfăşurate", se arată în document.
Mai mult, spune instanţa constituţională, potrivit art.102 alin.(1) din lege, judecătorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Secţia pentru judecători a CSM, iar hotărârea acesteia poate fi atacată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a ÎCCJ. Prin urmare, anexa nr.1 pct.B art.2 lit.b) la lege nu încalcă art.124 alin.(3) şi art.1 alin.(3) din Constituţie.
Cu privire la soluţia legislativă privind promovarea judecătorilor la instanţe superioare, până la ÎCCJ, Curtea Constituţională precizează că nu are competenţa de a compara cele două soluţii legislative şi de a stabili dacă accesul la promovarea pe loc sau efectivă este mai facil sau nu. Citește continuarea AICI
Nu doar Olanda se opune aderării României la spațiul Schengen. Principalele forțe politice din Suedia se opun de asemenea primirii țări noastre în Schengen.
La ședința de joi a comisiei de justiție din Suedia, guvernul a înaintat o propunere ca Suedia să sprijine o cooperare extinsă Schengen. Potrivit propunerii, Suedia ar trebui să fie de acord cu aderarea Românei, Bulgariei și Croației, însă principalele grupuri politice nu sprijină o astfel de propunere.
Analistul Bogdan Chirieac susține că ar mai fi și alte țări care nu sunt de acord cu aderarea României și Bulgariei la Schengen. Chirieac subliniază că Bulgaria ar putea fi o piedică pentru aderarea României, pentru că cele două țări ar putea fi primite în Schengen doar împreună, așa cum s-a întâmplat și cu aderarea la Uniunea Europeană. Citește articolul integral AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu