Preşedintele Joe Biden şi prinţul William al Marii Britanii au discutat despre schimbările climatice

Joe Biden şi prinţul William şi-au strâns mâinile şi au făcut o scurtă plimbare, înainte de o întrevedere privată care s-a desfăşurat la Biblioteca şi Muzeul prezidenţial John F. Kennedy, scrie Agerpres.

Cei doi urmau să discute despre "obiectivele climatice comune" şi "prioritizarea problemelor legate de sănătatea mintală", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, înainte de întrevedere, relatează Reuters.

Prinţul şi prinţesa de Wales, William şi Kate, au încheiat vineri prima lor vizită în Statele Unite din 2014. Vizita de trei zile a cuplului britanic, prima în străinatate de la moartea reginei Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie, a fost umbrită de o nouă controversă declanşată în Marea Britanie de remarci rasiste făcute marţi în timpul unei petreceri la Palatul Buckingham din Londra.

La finalul vizitei în Statele Unite, prinţul de Wales, în vârstă de 40 de ani, s-a întâlnit pentru a discuta despre schimbările climatice cu preşedintele Biden, la Boston, oraş istoric şi simbol al colonialismului britanic până la Războiul de independenţă al Statelor Unite la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

William a prezidat vineri seara cea de-a doua ediţie a Earthshot Prize, un premiu pe care prinţul de Wales l-a creat în 2020 pentru a sprijini inovaţiile ce vizează combaterea schimbărilor climatice.

În cadrul galei au fost acordate cinci premii a peste un milion de lire sterline (1,2 milioane de euro) fiecare.

Numeroase vedete au defilat pe covorul - de această dată verde - de la MGM Music Hall din Boston, printre care cântăreţele Ellie Goulding şi Annie Lennox, actorul Rami Malek şi fostul fotbalist David Beckham. Naturalistul şi prezentatorul de televiziune David Attenborough şi actriţa Cate Blanchett au fost juraţii acestei gale-concurs.

Citește și:

Europa se încălzește mai rapid decât restul planetei. Mircea Duțu, despre pericolul schimbărilor climatice: Efecte distrugătoare, semnele sunt deosebit de rele

Europa se încălzește mai repede decât restul planetei, a avertizat Organizația Meteorologică Mondială într-un raport, realizat în parteneriat cu Serviciul european pentru schimbări climatice "Copernicus". Continentul european a înregistrat în ultimii 30 de ani o creștere a temperaturii aerului de două ori mai mare decât media planetei, adică 1,5 grade Celsius, respectiv 0,5 grade în fiecare deceniu.

În acest context, Mircea Duțu, președintele Universității Ecologice București, a fost întrebat la Realitatea Plus cum se vor schimba temperaturile și cum va fi afectată agricultura de aceste modificări ale vremii.

Vom îndura foamete?

"Putem să ne gândim la foamete?", l-a întrebat Ana Maria Păcuraru pe Mircea Duțu.

"Nu. Este puțin probabilă această din urmă constatare în privința continentului nostru, dar așa cum remarcați și dumneavoastră din raportul publicat în comun de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus pentru clima Uniunii Europene, continentul nostru este cel în care încălzirea globală avansează cel mai rapid. Europa ne oferă astfel imaginea vie a unei planete care se încălzește și ne amintește că chiar și în societățile cele mai pregătite să se confrunte cu schimbarea climatică, nu se află la adăpost de efectele distrugătoare ale fenomenului. În raportul respectiv sunt făcute câteva evaluări importante, sute de decese, faptul că s-au cauzat pagube, de pildă, în 2021 de peste 50 de miliarde de euro, iar dintre fenomenele meteorologice extreme cele mai frecvente provocate evident de încălzirea globală, sunt inundațiile, furtunile și seceta.

Mircea Duțu: Semnele sunt deosebit de rele

Ori, acest din urmă fenomen a afectat din plin și anul 2022 și ca atare dacă își continuă după toate probabilitățile avansul și în această toamnă, semnele sunt deosebit de rele în privința a ceea ce se poate întâmpla în continuare din punct de vedere al sezonului agricol și în primăvară în sensul că vom asista la o penurie de apă, deficitul de randament agricol va fi evident, de asemenea, pădurile nu își vor mai putea îndeplini rolul de absorbant al emisiilor de gaze cu efect de seră, iar producția de energie electrică pe cale hidro va fi diminuată.

Ca atare, dacă se mențin toate aceste semnale pe care le-au transmis în ultimii ani și perioada din urmă cu acest val neașteptat de așa-zisă vară indiană, trebuie să considerăm că în primăvară dificultățile de ordin meteorologic vor acutiza criza alimentară și agricolă în general. De aceea, UE are propriile strategii vizând pregătirea agriculturii și a politicii agricole comune de a face față cât mai bine provocărilor pe care le implică schimbarea climatică", a declarat Mircea Duțu....citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News