Președintele Kazahstanului a fost reales în funcție cu 81,31% din voturi. Ce a stat la baza succesului său

Conform rezultatelor alegerilor anticipate convocate la începutul lunii septembrie, Tokayev a strâns voturi de la 81,31%, sau 6,8 milioane din cei 11 milioane de alegători înregistrați, conform ultimelor date de la Comisia Electorală Centrală (CEC) din Kazahstan, scrie Euractiv.

Niciunul dintre ceilalți cinci candidați nu a obținut un rezultat care ar putea amenința liderul în funcție.

Cu o prezență la vot de 69%, alegerile s-au desfășurat ”pașnic”, potrivit observatorilor internaționali prezenți la Astana.

La începutul anului 2022, puțini oameni ar fi prezis un sfârșit de an pașnic în Kazahstan, deoarece țara a cunoscut revolte intense în ianuarie 2022, și anume din cauza creșterii prețului combustibilului, adăugată la o nemulțumire generală față de guvern.

În urma acestor evenimente, Kazahstanul a organizat un referendum constituțional în iunie, unde 77% au votat în favoarea modificărilor cuprinzătoare ale Constituției sale. Acestea includ, printre altele, limitarea puterilor prezidențiale și întărirea Parlamentului, înființarea unei Curți Constituționale și a unui mandat prezidențial unic de șapte ani într-o regiune în care președinții tind să servească câteva decenii.

Control internațional

Alegerile din Kazahstan au fost monitorizate îndeaproape de 641 de observatori internaționali, inclusiv 35 de state și 10 organizații internaționale, inclusiv OSCE, Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Organizația de Cooperare din Shanghai (SCO).

La începutul lunii octombrie, misiunea Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a declarat ca activitatea CEC din Kazahstan ”transparentă” deoarece observatori internaționali au fost dislocați în întreaga țară.

Rapoartele, totuși, au subliniat necesitatea de a aborda alte recomandări ODIHR legate de cerințele de eligibilitate și înregistrare a candidaților, îndemnând să le facă ”mai puțin restrictive”. Până acum, doar candidații în vârstă de 40 de ani, membri ai unui partid sau ai unei organizații republicane care au lucrat cinci ani în administrația publică, pot candida la președinție.

Întrebat despre acest lucru, observatorul internațional Tiberio Graziani a reamintit că Republica Kazahstan este încă o țară relativ tânără care și-a obținut independența în 1991 și că a pune bazele unui nou stat funcțional este un efort pe termen lung. El a cerut însă realizarea reformelor promise de executivul kazah.

”Dacă președintele Tokaiev va fi reales, până la sfârșitul mandatului său, el va fi de zece ani la putere, ceea ce este suficient pentru a face unele reforme”, a spus Graziani, adăugând că acum este momentul să treacă  de la ”intențiil și promisiuni” și să se concentreze pe ”acțiuni și fapte”.

Citește și:

COP27. Europa semnează noi acorduri de achiziție pentru materii prime din Africa și Asia: litiu, uraniu și hidrogen

Pentru Uniunea Europeană, COP 27 s-a dovedit a fi o afacere bună, cel puțin în ceea ce privește cursa pentru a acapara materiile prime critice de care are mare nevoie pentru a promova tranziția ecologică și electrificarea transporturilor: Comisia UE a semnat de fapt două memorandumuri de înțelegere cu Namibia și Kazahstanul pentru exploatarea subsolurilor bogate ale acestor țări. Până acum, Bruxelles-ul a încheiat astfel de acorduri doar cu Canada și Ucraina, potrivit Europa Today.

Acordul cu Kazakhstan, s-a concentrat tot pe materii prime și hidrogen. Kazahstanul este cel mai mare producător și exportator de uraniu din lume. La ora actuală, în Kazahstan există deja 7 mine mari de litiu, o altă materie primă fundamentală pentru bateriile de mașini electrice, iar două mine noi ar trebui să se deschidă în curând. Pe lângă producția deja avansată de cromit, plumb, cupru și zinc, țara eurasiatică are rezerve promițătoare de nichel și titan. Fără a uita gazul natural, pentru a fi transformat în hidrogen. 

În prezent, China este principala destinație pentru exporturile kazahe, în special de materii prime. Pe locul doi se află Italia, a cărei relație comercială se referă aproape exclusiv la petrol, urmată de Rusia... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News