Președintele Poloniei continuă reformele judiciare contestate de Comisia Europeană
Președintele conservator al Poloniei, Andrzej Duda, a desemnat 76 de noi judecători într-o mișcare care confirmă implementarea reformelor judiciare adoptate în 2015, reforme care au stârnit reacții critice din partea Bruxelles-ului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit informațiilor furnizate de agenția de presă EFE.
Dintre cei 76 de judecători, șase au fost numiți la Curtea Supremă, instanță a cărei independență este pusă sub semnul întrebării, fiind compusă din magistrați aleși de parlament sau direct de președintele țării. Reforma justiției, implementată de guvernul formațiunii conservatoare Lege și Justiție (PiS) de-a lungul a opt ani, a generat dispute constante între Varșovia și Bruxelles, în special din cauza înființării unei camere disciplinare.
În urma unei plângeri depuse de Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a impus Poloniei, în octombrie 2021, o penalitate de un milion de euro pe zi pentru neexecutarea unei decizii a CJUE referitoare la noul regim disciplinar al judecătorilor polonezi. Cu toate acestea, guvernul de la Varșovia nu a plătit nimic și a declarat că nu are nicio intenție de a achita amenda, care a fost redusă ulterior la jumătate.
În urma negocierilor cu Bruxelles-ul, guvernul polonez a fost de acord să desființeze noua cameră disciplinară pentru judecători, instituția care a fost subiectul controverselor și care a fost adusă în fața CJUE de către Comisia Europeană. Această cameră disciplinară a fost înlocuită cu un nou organism, însă decizia de desființare a primei camere așteaptă încă aprobarea Curții Constituționale, instanță paralizată deoarece unii dintre judecătorii săi refuză să lucreze cu cei numiți după 2015, ceea ce împiedică în mod constant obținerea cvorumului pentru ședințele Curții.
Foto: Donald Tusk
Un acord convenit în iunie anul trecut între guvernul polonez și Comisia Europeană prevede desființarea camerei disciplinare pentru judecători și, în schimb, aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Poloniei de către executivul comunitar. Acest plan permite accesul Poloniei la fonduri de peste 35 de miliarde de euro, în cadrul programului european de revitalizare post-pandemie.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a menținut aceste fonduri blocate, în timp ce disputele dintre Bruxelles și guvernul polonez persistă. Guvernul în exercițiu se apropie de finalul mandatului său, după ce Partidul Lege și Justiție (PiS) nu a obținut majoritatea la alegerile din octombrie. Bruxelles-ul acuză guvernul polonez că încalcă statul de drept prin restricționarea drepturilor comunității LGBT, reformele extinse în domeniul justiției și contestarea priorității dreptului european și a deciziilor CJUE în fața dreptului național.
Săptămâna viitoare este așteptat ca premierul în exercițiu al Poloniei, conservatorul Mateusz Morawiecki, desemnat din nou prim-ministru de către președintele Andrzej Duda, să fie respins în votul de încredere al legislativului. Urmează apoi să revină camerei inferioare a parlamentului, Seimul, pentru a desemna un nou prim-ministru, ceea ce ar putea deschide calea numirii fostului premier liberal și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, care a format o majoritate eclectică după alegerile din 15 octombrie, alcătuită din trei alianțe cu orientări diferite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
