Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, despre aromâni: Nu suntem oarecine

Ion Caramitru a deschis, luni, masa rotundă "Societatea de Cultură Macedo-Română la 140 de ani (1879-2019) - Istorie şi actualitate", organizată la Sala Media a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale".

"Este îngrijorător faptul că oameni care sunt astăzi contemporani cu noi şi care sunt nepoţii şi strănepoţii celor care au avut de suferit pentru faptul că se recunoşteau a fi români, latini, cum vreţi să le spuneţi, în interiorul Imperiului Otoman, dar mai ales după desfiinţarea lui şi care şi-au lăsat viaţa luptând pentru această idee - că au fost preoţi, că au fost celnici, că au fost tineri însufleţiţi de această frumoasă şi bogată identitate, de cei care au studiat la şcolile, la liceele şi s-au rugat în bisericile româneşti din Balcani, cei care, merituoşi fiind, au fost ajutaţi de statul român să studieze cu burse în România şi cei care ajunşi în faza urmăririi spre desfiinţare au căpătat cetăţenie română doar la cererea şi declararea că sunt români şi au populat Cadrilaterul în 1925 şi puţin mai târziu. Toate aceste mari evenimente care fac istoria acestei, aş spune, aglomerări de oameni importanţi, inteligenţi, care au trăit alături şi care au considerat prietenia ca fiind mai importantă decât orice alt sentiment, (...) toate aceste lucruri recunoscute aici în România de domnitorii Ţării Româneşti, de Academia Română, de marii intelectuali, începând de la Eminescu şi până la Iorga şi toţi ceilalţi, care i-au considerat pe aromâni ca fiind fraţii noştri, toată această realitate palpabilă a istoriei noastre este contrazisă astăzi de o fracţiune de oameni inconştienţi", a afirmat Caramitru.

El a subliniat că aromânii - care "au ajutat istoria României şi nu numai, şi a Greciei, şi a altor ţări care sunt în Balcani, cu personalităţi de prim rang şi politice şi ştiinţifice şi intelectuale în general" - nu sunt "oarecine".

"Rămân în continuare şi probabil că voi muri cu această întrebare la care n-am răspuns: ce îi agită pe aceşti oameni? Care este orizontul de aşteptare? Ce vor cu aceasta? Pentru că dacă noi nu suntem români, ar trebui să fim cu totul altceva: aromâni şi gata. Dar cine sunt ei? De unde vin? Unde s-au născut? Ce au făcut? Dacă nu suntem români şi refuzăm această identitate, am putea spune, aşa cum ni s-a răspuns, că patria noastră e în Balcani în general. Dar în Balcani noi am circulat. Cu oile, cu caii, cu ce-am avut. Am fi fost şi am fi rămas ca definiţie un neam de oameni umblători, ca să nu spun altfel. Mai cunoaştem asemenea neamuri. Nu cred că suntem asemănători celor care fac acest lucru prin definiţie. Am ajutat istoria României şi nu numai şi a Greciei şi a altor ţări care sunt în Balcani cu personalităţi de prim rang şi politice şi ştiinţifice şi intelectuale în general. Nu suntem oarecine. Suntem un neam bogat în idei, în capacitatea de efort, în sentimente", a spus preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române.

În cadrul evenimentului, la care au susţinut comunicări, printre alţii, prof.univ dr. Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, prof.univ.dr. Adina Berciu-Drăghicescu, dr. Vladimid Creţulescu, au fost transmise mesaje din partea preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, şi din partea ministrului Afacerilor Externe, Ramona Mănescu.

Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române a acordat o serie de diplome de excelenţă pentru activităţile depuse timp de trei decenii pentru susţinerea românilor din Balcani.

Manifestările dedicate împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Cultură Macedo-Române au debutat, luni, la Biserica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni, cu Te Deum şi o slujbă de sfinţire a steagurilor Societăţii de Cultură Macedo-Română (reconstituire după modelul de la 1894).

Constituită pe 23 septembrie 1879, la iniţiativa unor personalităţi politice şi culturale ale vremii precum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitul primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea de Cultură Macedo-Română a fost oficializată prin Decretul domnesc nr. 1.289 semnat de Carol I la 15 aprilie 1880 şi avea să joace un rol important în dobândirea drepturilor populaţiei româneşti din sudul Dunării. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News