Venezuela "este pregătită" să "aprovizioneze piaţa" mondială de petrol şi gaze, a afirmat miercuri preşedintele Nicolas Maduro care a denunţat criza energetică cauzată de sancţiunile "iraţionale" impuse Rusiei după invadarea Ucrainei.
"Venezuela este pregătită şi dispusă să îşi îndeplinească rolul şi să aprovizioneze, într-o manieră stabilă şi sigură, piaţa petrolului şi gazelor de care economia mondială are nevoie", a declarat şeful statului în cursul unui eveniment organizat în cadrul vizitei la Caracas a secretarului general al OPEC, Haitham al-Ghais, informează Agerpres.
Nicolas Maduro a susţinut că guvernul său şi-a "redresat" industria petrolieră, a cărei producţie atinsese minime istorice scăzute după ani de dezinteres în investiţii şi lipsă de întreţinere.
În prezent, este de aproximativ 700.000 de barili pe zi, faţă de 2,3 milioane de barili pe zi în 2002.
Statele Unite au impus în 2019 o serie de sancţiuni Caracasului, printre care un embargo asupra petrolului venezuelean, după realegerea lui Nicolas Maduro în 2018 pentru al doilea mandat într-un scrutin boicotat de opoziţie.
Administraţia preşedintelui Joe Biden a anunţat în mai o relaxare limitată a unora dintre aceste sancţiuni. Această decizie a intervenit într-un moment în care preţurile energiei au crescut din cauza războiului din Ucraina.
Preşedintele chavist a condamnat "criza energetică" generată de sancţiunile împotriva Rusiei, pe care le-a descris drept "iraţionale, nejustificate (şi) ilogice".
Rusia, cel mai mare furnizor al Europei, şi-a redus drastic livrările de gaze, stârnind temeri de penurie şi creşterea preţurilor.
Nicolas Maduro a cerut un "preţ corect şi echilibrat" de 100 de dolari pe baril şi a reiterat apelul său ca companiile petroliere străine să producă în Venezuela. "Suntem pregătiţi (...) să creştem producţia de petrol într-o manieră graduală şi accelerată, să extindem şi să creştem producţia de produse rafinate", a spus el.
"Venezuela are peste 50 de proiecte gaziere de primă clasă, cu studii seismice efectuate şi cu toate garanţiile legale pentru ca investitorii internaţionali" să "vină să producă gaze în Venezuela şi să le ducă pe pieţele internaţionale", a insistat el.
Haitham al-Ghais a declarat că OPEC se confruntă cu "cele mai grave, cele mai critice" provocări de la înfiinţarea sa în urmă cu 62 de ani.
Citește și:
Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, reuniţi sub umbrela OPEC+, au convenit ca, începând din luna octombrie, "să revină la cotele de producţie din luna august" ceea ce înseamnă o reducere a producţiei cu 100.000 de barili pe zi comparativ cu producţia din luna septembrie, se arată într-un comunicat de presă publicat la finalul reuniunii, potrivit Agerpres.
Decizia surprinzătoare a OPEC+, prima reducere a producţiei de petrol adoptată în ultimele 12 luni, inversează practic majorarea modestă a producţiei decisă la începutul lunii august ca răspuns la presiunile venite din partea preşedintelui SUA, Joe Biden. Între timp însă cotaţia barilului de ţiţei Brent a scăzut până la aproximativ 93 de dolari barilul, de la 120 de dolari în luna iunie, pe fondul temerilor privind încetinirea economică şi o posibilă recesiune în Occident. Grupul marilor producători de petrol, care s-a reunit luni în videoconferinţă, a lăsat deschisă poarta pentru o nouă reuniune care ar putea fi organizată oricând dacă va fi nevoie pentru a "răspunde la evoluţiile de pe piaţă". Următoarea reuniune ministerială a OPEC+ este programată pentru data de 5 octombrie.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News