Preţurile petrolului au înregistrat, în această săptămână, o creştere cu peste 2%, reluându-şi astfel traiectoria ascendentă în timp ce investitorii cântăresc declaraţiile contradictorii cu privire la posibila retragere a trupelor ruseşti din jurul Ucrainei, potrivit Reuters.
Poziţia ameninţătoare a Rusiei a dominat inclusiv pieţele petroliere de câteva săptămâni, cu îngrijorarea că întreruperile livrărilor principalului producător de pe o piaţă globală cu ofertă strânsă ar putea împinge preţurile petrolului chiar şi la 100 de dolari pe baril. "Piaţa rămâne extrem de strânsă, iar preţurile au fost pe o traiectorie ascendentă înainte de escaladare. Este posibil ca diminuarea tensiunilor să fi întârziat doar marşul spre 100 de dolari", este declaraţia analistului la OANDA, Craig Erlam.
În ultimele săptămâni, cererea de combustibil din SUA se menţine la niveluri record, în timp ce stocurile de ţiţei la Cushing, Oklahoma, centrul de depozitare şi punctul de livrare pentru contractele futures din SUA au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2018. Cotaţia petrolului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,21 dolari, sau cu 2,4%, la 94,29 dolari. Preţul ţiţeiului Brent a crescut cu 2,19 dolari, sau cu 2,3%, la 95,47 dolari pe baril, inversând cea mai mare parte a scăderii de 3,3% con semnată marţi. La începutul săptămânii, ambele valori de referinţă au atins cel mai ridicat nivel din septembrie 2014, preţul petrolului Brent atingând 96,78 dolari pe baril, iar cel al petrolului WTI ajungând la 95,82 dolari pe baril.
Moscova a anunţat retragerea parţială a trupelor de la graniţele Ucrainei, dar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că alianţa nu a observat nicio detensionare şi că Rusia îşi continuă consolidarea militară. Preţul petrolului a mai înregistrat o creştere la fel de rapidă şi în ianuarie, pe fondul crizei din Kazahstan. În 2021, a crescut cu 50%.
Producția mai multor membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol a scăzut, iar întreruperile de producție au existat și în afara organizației, inclusiv în Ecuador și în Kazahstan, din cauza dezastrelor naturale și a tensiunilor politice. New York Times notează că tensiunile politice din țară ar putea, de asemenea, să arunce Libia înapoi în război civil, ceea ce ar pune în pericol producția a mai mult de 300.000 de barili de petrol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu