Prețuri energie electrică și gaze. Ce spune Virgil Popescu, ministrul Economiei, despre nivelul lor

  Acest lucru s-ar fi putut întâmpla când preţul gazelor la producător ar fi liberalizat, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Popescu a arătat că Guvernul liberal a luat deja măsuri pentru abrogarea OUG 114/2018 pe partea de energie, astfel încât preţul gazelor la producător să fie din nou liberalizat la 1 iulie 2020, iar plafonul de 68 de lei pe MWh să fie ridicat. La acea dată, volumul de gaze care va ajunge pe piaţă va fi mai mare, astfel că preţurile nu au niciun motiv să crească. În ceea ce priveşte piaţa de energie electrică, România a obţinut o derogare de un an de la Comisia Europeană pentru punerea în aplicare a Regulamentului 943, adică liberalizarea pieţei, regulament care ar fi trebuit implementat la 1 ianuarie 2020. Astfel că preţurile pentru consumatorii casnici vor continua să fie reglementate pe tot parcursul anului viitor.

Ministrul Economiei a precizat că OUG 114 nu a avut niciun efect pozitiv în economie. Preţurile pentru populaţie nu au scăzut şi, mai mult, prevederile actului normativ au dus la apariţia unei noi categorii de 'băieţi deştepţi din energie', precum Enel şi CEZ, care au luat din profiturile producătorilor de energie de stat şi acum vor să vândă operaţiunile din România. Gazele din Marea Neagră trebuie extrase şi folosite cât mai mult în interiorul ţării, consideră Popescu. Aceasta deoarece există riscul ca, după 2027, Uniunea Europeană să nu mai susţină proiectele pe gaze, iar România să nu mai poată folosi resursele uriaşe pe care le deţine în Marea Neagră.

OUG 114, greu de găsit efecte pozitive

AGERPRES: Să începem cu OUG 114. Ce efecte a avut în economie în acest an? Efecte negative şi efecte pozitive.

Virgil Popescu: Greu de găsit efecte pozitive, inclusiv dacă vorbim de acel salariu minim în construcţii care să zicem că a avut un efect pozitiv asupra păstrării salariaţilor, păstrării lucrătorilor din construcţii. În schimb, a avut alte efecte negative în lanţ, pentru că atunci când s-au gândit să dea Ordonanţa 114 nu s-au gândit că, odată cu creşterea salariului minim, creşte şi manopera, tariful de manoperă. Tariful de manoperă crescând, asta ar însemna acte adiţionale la contractele pe care agenţii economici din domeniul contrucţiilor trebuiau să le facă cu unităţile administrativ teritoriale, cu lucrările publice, cu companiile, cu tot. Aici s-au lovit de o problemă, pentru că nicio instituţie publică nu şi-a asumat, neavând buget, să mărească cu valoarea manoperei valoarea contractelor. Şi de aici s-a intrat în blocaj. Este o pierdere de investiţii şi avem mari probleme. Vă spun că avem, sper să găsim soluţii... La Iernut, de exemplu, la compania noastră Romgaz, pentru construcţia centralei de la Iernut, odată cu Ordonanţa 114 a crescut foarte mult manopera şi până s-a găsit o soluţie de modificare a tarifelor s-au pierdut vreo 6-7 luni, iar între timp şi contractorul general, compania spaniolă a şi intrat în faliment. Adică creează probleme la care vechii guvernanţi nu s-au gândit. Un lucru bun, să spun aşa, salariul minim în construcţii a crescut la 3.000 de lei. Nefinalizat şi cu o posibilitate de a creşte valoarea contractului prin acte adiţionale proporţional cu manopera, a creat mari probleme. Dacă este să vorbim de un lucru bun, dar nici acela nu a fost dus până la capăt. În rest, sincer să fiu, eu nu vorbesc despre lucruri bune, pentru că în zona pe care noi, ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, o controlăm sau ne ocupăm de ea a adus numai deservicii şi numai probleme. Tot timpul spuneau: a scăzut preţul la energie electrică şi la gaze. Eu întreb: V-a scăzut factura acasă? Nu a scăzut la nimeni factura acasă. Deci aplicarea Ordonanţei 114 nu a diminuat preţul la clientul casnic, la noi, toţi românii, acasă, ci a fost pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă. Ciumă pentru români şi mumă pentru o parte din cei din lanţul de furnizare-distribuţie. Producătorii au pierdut, şi pentru ei a fost ciumă, pentru că li s-a impus un preţ de vânzare mai mic pentru energia electrică şi gazele naturale care au fost vândute către consumatorul casnic, iar pentru furnizori a fost mumă pentru că, scăzând preţul la producător, rămânând în partea cealaltă constant la clientul casnic, s-a mărit adaosul pe care furnizorii îl au. Şi culmea este că, cel puţin cei din energie electrică, CEZ şi Enel, vor să iasă de pe piaţă. Şi-au recuperat din pierderi şi acum vor să vândă în profit.

Au reapărut ”băieții deștepți” pe piața de energie

AGERPRES: Deci s-a creat o nouă categorie de băieţi deştepţi?

Virgil Popescu: Da, putem spune. Ba, mai mult, obligând producătorii să vândă energie electrică şi gaze naturale către consumatorii casnici cu un preţ mic, practic s-a scos o cantitate de energie electrică şi de gaze naturale din piaţă şi pentru clientul industrial român a rămas mai puţină energie electrică şi gaze naturale. Ce a făcut asta? A ridicat preţul. Practic, preţul pentru consumatorul industrial, atât la energie electrică cât şi la gaze, la gaze a început să se regleze, dar la energie electrică încă nu. Consumatorul industrial român a beneficiat de preţuri foarte mari la energie electrică. Şi de aici în lanţ: scăderea competitivităţii industriei româneşti, produsele româneşti nu se mai vând bine, risc de relocare a marilor companii. Şi am avut, aici la minister şi la cabinetul prim-ministrului, întâlniri cu companii mari care sunt consumatoare mari de energie electrică şi care ne-au spus că, dacă nu vom lua măsuri, există risc de relocare, să plece din ţară, şomaj...

AGERPRES: Ce faceţi pentru ei, pentru marii consumatori?

Virgil Popescu: Aplicăm ceea ce Uniunea Europeană aplică de vreo doi ani, trei ani de zile. S-a definit un număr de 15 sectoare ale industriei care pot beneficia de o schemă de sprijin de ajutor de stat din vânzarea certificatelor de CO2, pentru că toţi aceşti mari consumatori au cumpărat energie care avea înglobat şi preţul CO2, banii s-au dus în fondul de mediu, iar din fondul de mediu aceşti bani nu s-au mai reîntors parţial către acei mari consumatori. Uniunea Europeană are în 12 state membre această schemă de ajutor de stat şi vrem să o implementăm şi noi pentru marii consumatori. Este un ghid al Uniunii Europene, nu e nicio invenţie a noastră, tehnică, este făcut, trebuie doar să îl aplicăm şi probabil în perioada imediat următoare o să vedeţi o ordonanţă de urgenţă în acest sens, în aşa fel încât totuşi să protejăm locurile de muncă, pentru că, până la urmă, locurile de muncă sunt foarte importante. În industria mare consumatoare de energie sunt foarte mulţi salariaţi, iar relocarea acestei industrii cred că ar crea probeleme mult mai mari decât să utilizăm o schemă de ajutor pe care o folosesc 12 state membre ale Uniunii Europene în momentul de faţă.

ANRE nu va modifica prețurile de la 1 ianuarie

AGERPRES: Liberalizarea pieţei de energie cum se va face? Ce propune Guvenul şi ce înseamnă asta pentru consumatorul final? Pentru că deja am văzut titluri: liberalizarea aduce scumpiri.

Virgil Popescu: Eu încep aşa prin a vă spune: sunt convins că de la 1 ianuarie ANRE nu va modifica tarifele nici la energie electrică, nici la gaze naturale pentru consumatorul casnic, adică pentru populaţie, indiferent dacă a apărut acum în piaţă că tariful de distribuţie şi tariful de transport creşte cu 3%. Eu sunt convins că preţul energiei electrice şi gazelor naturale pentru clientul casnic nu va creşte. Practic, noi ce facem? Ne-am asumat că până la 1 iulie vom ridica acea restricţie de 68 lei pe MWh pe care producătorii o au în a vinde gazul natural către furnizori, către clienţii casnici. Deci, practic, de la 1 iulie producătorii nu vor mai avea acea restricţie. În schimb, există o altă reglementare care spune că preţul la consumatorul casnic se va liberaliza pentru gaze naturale din 2021, iar la energie electrică ne-am asumat ca până la 31 decembrie 2020, adică anul acesta, vom ridica şi restricţia de vânzare a energiei electrice de către producători către furnizori pentru clienţii casnici, o restricţie care era impusă printr-un ordin al ANRE. O vom ridica şi pe aceasta. Mai mult, de la 1 ianuarie vom abroga şi acea taxă de 2% pe cifra companiilor din energie, energie electrică şi gaze naturale, un tarif de 2% pe care văd că ANRE l-a luat în calcul când a fundamentat azi acele tarife de distribuţie. Noi am spus că o să abrogăm de la 1 ianuarie. Sunt convins că vor corecta tarifele imediat ce această lege va fi publicată în Monitorul Oficial.

AGERPRES: Şi rata de rentabilitate?

Virgil Popescu: Rata de rentabilitate. Am avut discuţii şi cu ACUE, asociaţia furnizorilor, rata de rentabilitate de 6,9 impusă prin lege ne-a creat o problemă de preinfringement. Comisia Europeană ne-a scris că nu este dreptul Parlamentului sau al Guvernului să se amestece în activitatea reglementatorului şi atunci, până la 30 aprilie am propus noi, ministerul, în text, acea rată de rentabilitate să rămână, iar în perioada asta de 120 de zile... până la 30 aprilie, în această perioadă de 120 de zile ANRE să vină cu un Ordin prin care fundamentează o rată a rentabilităţii, dar nu cum a fundamentat-o până acum, ci luând în calcul Directiva 72 şi 73 - energie electrică şi gaze naturale, o directivă care spune foarte clar că ANRE se consultă cu toate instituţiile publice care deţin date şi în funcţie şi de politicile pe care Guvernul le doreşte în domeniul respectiv va calcula acea rată de rentabilitate. Iar noi spunem aşa: vrem o rată de rentabilitate fixă, să o calculeze ANRE cât doreşte, plus o componentă suplimentară pentru investiţii noi în sistemul de distribuţie şi transport, pentru că ne dorim să stimulăm creşterea investiţiilor în sistemul de distribuţie şi transport, pentru că altfel nu putem să rezistăm. Şi sunt convins că împreună cu ANRE vom face această rată a rentabilităţii în aşa fel încât să fie o situaţie de win-win, să avem şi investiţii noi pe care distribuitorii să dorească să le facă şi aceştia să nu se plângă că mai bine stau cu banii în bănci, în depozite bancare sau în altă parte decât să investească în distribuţia din România.

OUG 114 a crescut importul de gaze din Rusia

AGERPRES: Pe partea de gaze, tot ca efect al Ordonanţei 114, a crescut foarte mult şi importul. Cum comentaţi acest lucru? Predecesorul dumneavoastră spunea că este un lucru foarte bun.

Virgil Popescu: Nu pot spune că a fost un lucru foarte bun, întrucât creşterea dependenţei de import a României de gazele naturale din Rusia nu mi se pare deloc un lucru bun. Eu am afirmat de foarte multe ori din Parlament, am spus că trebuie să ţinem cont de faptul că rezervele onshore sunt în scădere, că, dacă nu dăm drumul la exploatări noi, şi am găsit în onshore, gazele zăcământului de la Caragele, avem zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, gazele offshore, dacă nu vom da drumul la investiţii noi şi dacă nu vom găsi gaze şi nu vom exploata gaze noi, atât din onshore cât şi din offshore, România uşor, uşor va creşte dependenţa faţă de gazul rusesc. Ordonanţa 114 a creat iarăşi o problemă. A obligat, reglementările ANRE au obligat ca să se introducă în depozitele subterane şi avem acum cea mai mare, cred, cantitate stocată până acum în istoria postdecembristă, de peste 3 miliarde metri cubi de gaze în depozitele subterane. Asta a creat o lipsă de gaze pe piaţă. Creând lipsă de gaze pe piaţă, disponibile, au crescut importurile. Logic, crescând importurile, a crescut şi preţul. Şi am ajuns în perioada de vară-toamna, acum nu mai este cazul, ca să avem în România gaz mai scump decât gazul de pe piaţa austriacă, de la Baumgarten, care este preţ de referinţă. Este inadmisibil ca România să fie producătoare de gaze naturale, să aibă rezerve de gaze, şi preţul pe piaţa românească pentru consumatorul industrial să fie mai mare decât în Austria. Iar avem probleme, ne-am creat singuri probleme de competitivitate industrială. Gândiţi-vă, gazele scumpe înseamnă şi curent electric produs scump şi aşa, în lanţ, ajungem ca să ne dăm cu stângul în dreptul, Guvern la companii publice şi private şi în final industria românească să nu fie competitivă. De aceea vrem să liberalizăm această barieră de preţ, ca să existe o cantitate foarte mare de gaze naturale pe piaţă. În momentul în care piaţa este inundată de gaze, preţul este jos. Am fost întrebat, săptămâna trecută cred, în briefingul de la Guvern, dacă sunt aşa sigur că de la 1 iulie nu va creşte preţul la gaze. Nu poţi să ai o siguranţă 100%, dar vă spun cu certitudine că nu au motive să crească preţul la gaze naturale, pentru că din 3 miliarde metri cubi consumăm jumătate, 60%, tot mai rămâne un miliard, un miliard şi ceva de gaze care vor trebui vândute din depozite. Vânzând gaze din depozite, odată cu extracţia, vor fi multe gaze oferite pe piaţă, care vor duce la scăderea preţului, este logic. Dacă ai piaţa liberă. Dacă ai piaţa strânsă în constrângeri nu mai funcţionează cererea şi oferta. De ce trebuie să vândă gazele din depozite? Lucrurile sunt simple: anual se plăteşte o taxă. Dacă le mai lasă un an mai plăteşte o taxă, deci vor fi şi mai scumpe. Ei trebuie să le vândă pe acelea ca să poată să introducă altele, deci lucrurile sunt foarte logice şi foarte simple. Mai mult decât atât, România, şi vorbeam cu directorul de la Transgaz, a reuşit să încheie acord de interconectare cu Bulgaria în două puncte, la Negru Vodă şi la Ruse. Are cu Ungaria interconectare de gaze, înţeleg că în aceste momente se va rezolva interconectarea, chiar astăzi mi-a scris directorul, cu Ucraina. Practic avem posibilitatea să aducem mai multe gaze în România decât necesarul pe care l-ar avea România. Deci nu cred că vom avea probleme, vă spun sincer, în iarna următoare, că vara în general nu este consum, cu preţul gazelor naturale, cu cantitatea de gaze naturale necesară consumului intern al României, că e vorba de casnic, că e vorba de industrial. De aceea am pus 1 iulie. Vine perioada de vară, consumul este scăzut, este timp să se reglementeze până începe iarna, şi anul gazier începe la 1 octombrie, este timp pentru ANRE să reglementeze piaţa liberă şi să ne prindă iarna pregătiţi. La energie electrică este un pic mai dificil, pentru că de la 1 ianuarie a intrat şi Regulamentul 943 care, practic, el automat liberalizează totul, dar am obţinut de la Comisia Europeană în baza unui articol 10, aliniat 5, promisiunea că, dacă scoatem Ordonanţa 114 şi venim cu un calendar de liberalizare în cursul anului 2020 nu va fi absolut nicio problemă şi putem să aplicăm regulamentul de la sfârşitul anului 2020.

AGERPRES: Deci ne-au dat o derogare de un an...

Virgil Popescu: Da. Dacă nu era regulamentul european, care ridică tot, probabil aveam dificultăţi în a obţine un acord de principiu al Comisiei. Dar am trimis textul la Comisie şi de principiu s-a acceptat. Iar, în paralel vom lucra la definirea conceptului de consumator vulnerabil şi la schema de finanţare a consumatorului vulnerabil. Pentru că liberalizăm piaţa din 2021, dar vrem să ştim exact persoanele care au nevoie de ajutor. Nu mi se pare normal ca, indiferent de venit, să beneficiezi de subvenţie. Şi sunt cazuri de vile din Bucureşti, piscine încălzite cu gaz subvenţionat la 68 de lei pe MWh. Nu mi se pare normal să beneficiez nici eu de subvenţie, dar sunt subvenţionat pentru că sunt consumator casnic. Şi probabil mulţi alţii ca mine, poate 70% din populaţia României. Trebuie să vedem exact câţi oameni sunt consumatori vulnerabili şi care au cu adevărat nevoie de ajut. Trebuie lucrat interminsterial. Integrator este Ministerul Muncii. Avem o lege a venitului minim de incluziune, aprobată în decembrie 2016 şi prorogată de la an la an. Deci avem un text de lege pe care se poate lucra. Noi punem la dispoziţie absolut toate datele, la fel şi companiile, furnizorii. Am fost cu toţii de acord că este nevoie de definiţia acestui consumator vulnerabil. Acum se pierd mult mai mulţi bani din bugetul de stat, practic aceşti bani se cheltuiesc în van.

Guvernul își dorește deblocarea investițiilor din Marea Neagră

AGERPRES: Care este strategia României: reducem dependenţa de importuri şi încercăm să ne asigurăm independenţa energetică cu gazele din Marea Neagră sau mergem pe ideea de a întări capacitatea de interconectare, ca să fim cât mai deschişi?

Virgil Popescu: În programul de guvernare am spus clar: ne dorim deblocarea investiţiilor din Marea Neagră, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să ne preocupăm să diversificăm sursele de aprovizionare. Astfel că interconectarea cu statele vecine este vitală, atât la gaze, cât şi la energie electrică. Ca exemplu, la energie electrică, nu putem importa mai mult de 2.100 - 2.200 de MW, iar asta în momente de vârf ar putea să nu fie suficient. Revenind la gazele naturale, da, ne dorim deblocarea investiţiilor din Marea Neagă. Un prim pas pe care îl vom face este abrogarea parţială a OUG 114, care practic va aduce înapoi piaţa liberalizată şi va permite ulterior operatorilor să ia decizia de investiţie. Se doreşte şi modificarea Legii offshore. Eu am spus şi în menţin afirmaţiile: nu vom modifica Legea offshore prin ordonanţă de urgenţă şi nu ne vom asuma un proiect de lege în Guvern, pe care să-l trimitem în Parlament, ci îmi doresc să obţinem cât mai multe un consens politic, nu vorbesc de unanimitate, ci de consens politic, un proiect de lege acceptat de toate partidele, pentru că nu îmi doresc să avem dispute politice pe acest proiect major de independenţă energetică a României. Eu îmi doresc ca toată lumea să stea la masă şi să cadă de acord că este bine să modificăm legea şi cum o modificăm şi până la urmă vorbim de partea fiscală.

AGERPRES: Ce facem cu gazul de acolo?

Virgil Popescu: Gazul de acolo... Părerea mea e că trebuie să ne gândim, până se scot gazele de acolo, vorbim de trei-patru ani, să ne gândim cum să-l folosim cât mai mult în România. Că e foarte simplu să facem conducta de la Tuzla la Podişor, intră în BRUA şi se duce la export. Dar nu cred că un Guvern responsabil doreşte acest lucru. Desigur, nu dorim să blocăm exporturile de gaze, dar putem dezvolta reţeaua de distribuţie de gaze pentru încălzirea populaţiei, care este undeva la 36%. Deci avem o plajă şi o rezervă foarte mare să creştem reţeaua de distribuţie. Gândiţi-vă că Ungaria, care este importator de gaze naturale, are 90% penetrarea reţelei de distribuţie. Desigur că putem vorbi de mari proiecte de energie electrică cu combustibil gaze naturale, iar aici vorbim de o nouă valorificare a gazului, mai bună, prin arderea lui şi transformarea în energie electrică şi, de ce nu, să vorbim de industria petrochimică, acolo unde creşte valoarea adăugată a gazului. Acestea trebuie să fie priorităţile şi le-am pus în Legea offshore, au fost amendamentele PNL ca o parte din banii obţinuţi din taxe şi impozite să se ducă spre investiţii în această zonă şi ne vom ţine de acest lucru, în momentul când va fi luată decizia de investiţii pentru gazele offshore din Marea Neagră.

Întâlnire cu reprezentanții Exxon

AGERPRES: V-aţi întâlnit cu cei de la Exxon până acum?

Virgil Popescu: A fost o întâlnire la Guvern cu cei de la Exxon, o întâlnire normală, explorează problema OUG 114, problema Legii offshore, au fost discuţii şi cu Petrom şi, mai nou, şi cu Romgaz. Mi-am dorit, am afirmat public şi pot să spun că i-am împins de la spate pe cei de la Romgaz şi am găsit deschidere la managementul Romgaz ca, în cazul în care Exxon doreşte să-şi vândă participaţiunea, să intre şi Romgaz în acest proiect cu un procent pe care şi-l poate permite şi cred că 20% Romgaz ar putea să ia din partea la care ar renunţa Exxon.

AGERPRES: Exxon doreşte să plece cu orice chip?

Virgil Popescu: Eu nu am înţeles acest lucru, că doreşte să plece cu orice chip. Haideţi să stăm să vedem. Nu aş vrea să comentez acest lucru. Dar, dacă pleacă, îmi doresc ca Romgaz să fie parte a viitorului consorţiu care se va forma.

AGERPRES: Există mari probleme la Complexul Energetic Oltenia (CEO). Ce faceţi acolo?

Virgil Popescu: Da... Trebuie să facem ceva acolo. Certificatele de CO2 creează mari probleme, atât financiare, cât şi în piaţă. În ultimii trei ani a crescut de trei-patru ori preţul certificatelor şi continuă să crească. Aceste certificate ridică preţul energiei produse de CEO la peste 300 de lei pe MWh şi aceasta înseamnă că toţi producătorii, inclusiv Hidro, care este cel mai rentabil, se duce cu preţul în sus. Deci tendinţa de preţ dată de CEO ne ridică toate preţurile din piaţă, deci trebuie să facem ceva cu ce se întâmplă la CEO. Trebuie să reducem emisiile de CO2, iar cei de la CEO a venit cu un memorandum, care mie mi-a plăcut. Mai avem de discutat cu Ministerul de Finanţe cum îl punem în practică, vizavi de început şi de acel împrumut pe care şi-l doreşte CEO să-l ia până se aprobă schema de finanţare de către Comisia Europeană. Dar în paralel, pe lângă restructurare, trebuie să treacă CET-ul 2 de pe cărbune pe gaz, să vină cu 300 de MW în energie solară, aşa s-au angajat, să treacă de pe cărbune pe gaz şi la Gorj, astfel încât, la sfârşitul perioadei, 2026, să scadă de la 0,9 emisiile, la 0,6 emisii de CO2. Deci, practic, ne gândim să facem din CEO o companie care să reziste în timp, pentru că aţi văzut cum se pune problema în UE: energie curată. Practic, o să ne trezim că după 2030, 2035 nu ne rămân decât regenerabilele şi nuclearul. Nici măcar gazul, combustibil de tranziţie. De-aia zic că trebuie să ne grăbim să scoatem gazul acum cât se mai poate folosi şi mai putem lua bani pe el, pentru că s-ar putea ca, aşa cum Banca Europeană pentru Investiţii a luat decizia să nu mai finanţeze din 2021 proiecte pe gaz natural, să ne trezim ulterior că, la sfârşitul acestui exerciţiu financiar 2021-2027 să nu mai putem folosi gazul natural ca şi combustibil. Şi atunci rămânem cu el în pământ şi stăm şi zicem ce bine că avem gaz şi nu putem să-l folosim sau plătim ca să-l folosim.

AGERPRES: De câţi bani are nevoie CEO să-şi plătească certificatele pe anul acesta?

Virgil Popescu: CEO are nevoie de mulţi bani pentru funcţionare şi pentru certificatele de CO2. Ar fi simplu să ia un credit şi nu faci nimic. În momentul în care aprobăm în Guvern acel memorandum, CEO trebuie să urmeze toţi paşii: să ia acel credit şi să urmeze schema de ajutor, restructurare, transformare din cărbune pe gaz. Aşa tot timpul au nevoie de bani. Dar dacă iei doar o dată pe an şi rezolvi punctual problema, la anul vei avea aceeaşi problemă. Aşa s-a făcut până acum, dar eu nu doresc să girez un asemenea mod de lucru. De aceea, împreună cu ministrul Cîţu, când luăm această decizie... Rolul meu e să monitorizez ce face CEO, dar decizia este la Ministerul de Finanţe. Trebuie să ne asigurăm că vor face ceea ce s-au angajat să facă.

Nivelul voucherelor de vacanță va fi menținut

AGERPRES: În altă ordine de idei, având în vedere că aţi preluat portofoliul turismului, ce se întâmplă cu voucherele de vacanţă... Ştiu că toată lumea vă pune întrebarea asta.

Virgil Popescu: Da, toată lumea.

AGERPRES: Însă am înţeles că, în Comisia de industrii din Camera Deputaţilor, cei de la Finanţe nu au fost foarte încântaţi de propunerea Ministerului Economiei.

Virgil Popescu: Cei de la Finanţe n-o să fie niciodată încântaţi de absolut nimic ce ar putea duce la o cheltuială de la buget. E bine să fie aşa, însă în Comisia de industrii s-a votat în unanimitate şi s-a mai oprit din elanul unor colegi care doreau să crească valoarea voucherelor de vacanţă şi a rămas aşa cum am promis, că vom menţine voucherele de vacanţă la 1.450 de lei. Eu nu am fost atunci în comisie, dar am vorbit cu preşedintele comisiei, cu colegii mei, am depus şi un amendament în sensul acesta, care a fost adoptat. Până la urmă contează ce s-a votat în Comisia de industrii. De asemenea, am avut o discuţie cu domnul ministru al Finanţelor şi am căzut de acord, înainte de Comisie. Acum nu ştiu dacă au fost chiar împotrivă, poate au pus întrebări pe text. Dar eu am experienţa mea cu cei din Finanţe, de pe vremea când eram vicepreşedinte al Comisiei şi tot timpul era 'nu se poate'. Deci pentru mine nu e o noutate, important este rezultatul şi votul în unanimitate în Comisia de industrii şi servicii, vot care va fi respectat de Guvern, iar, prin Legea bugetului, voucherele rămân la 1.450 de lei.

AGERPRES: Va fi un bonus pentru cei care le vor folosi în extrasezon, aşa cum se dorea la un moment dat?

Virgil Popescu: Anul viitor nu va exista un bonus pentru cei care le folosesc în extrasezon. Le vor folosi pe acestea, ca şi până acum, relatează AGERPRES.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News