Institutul Naţional de Statistică a transmis un raport care arată că România avea, la finalul anului 2021, cel mai scăzut nivel al preţurilor la bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilior populaţiei.
Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2021 în România, fiind cu 45% mai mic decât media Uniunii Europe, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) şi Polonia (40% sub media UE), arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Datele INS se referă la indicii nivelului preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei în comparaţie cu media Uniunii Europene, arată Agerpres.
Astfel, indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2021, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda şi 55 euro în România.
În anul 2021, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), urmată de Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) şi Suedia (30% peste media UE).
În ceea ce priveşte indicii nivelului preţurilor pentru principalele grupe de bunuri şi servicii, potrivit Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa "Alimente şi băuturi nealcoolice" (70%), iar la polul opus se află Luxemburg având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (125%).
Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele "Băuturi alcoolice şi tutun" (65%), "Îmbrăcăminte şi încălţăminte" (77%) şi "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili" (36%), urmată de Polonia, pentru grupele "Băuturi alcoolice şi tutun" (72%) şi "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili" (38%).
În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa "Îmbrăcăminte şi încălţăminte" (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele "Băuturi alcoolice şi tutun" (208%) şi respectiv "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili" (194%).
Totodată, România are cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa "Recreere şi cultură" (63%) dintre ţările UE, precum şi pentru grupa "Transport" (69%), alături de Bulgaria.
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la articolele de mobilier şi echipamente de uz casnic (68%), precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (46%).
Pe de altă parte, Luxemburg are cel mai mare nivel al preţurilor pentru "Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei" (126%) dintre statele membre. În ceea ce priveşte grupa "Transport", Danemarca şi Suedia sunt cele mai scumpe ţări din UE (128%). Danemarca se detaşează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă ţară la grupa "Recreere şi cultură "(141%) şi la serviciile de cazare şi restaurante (154%).
În ceea ce priveşte indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculaţi pe baza Parităţii Puterii de Cumpărare, România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia,Ungaria, Letonia şi Croaţia), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% - 80% faţă de media Uniunii Europene.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 168%. Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere mare în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.
Programul European de Comparare (PEC) a fost iniţiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internaţional de Comparare (PIC) şi are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) - nivel şi structură.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News