Prețurile gazelor naturale scad. Ce se anunță pentru iarna următoare

Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut pentru a treia zi, după ce Comisia Europeană a insista cu intervenţiile pe piaţă pentru a atenua efectele celei mai grve crize energetice din ultimele decenii, transmite Bloomberg și Agerpres. Marţi dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile pentru luna viitoare au scăzut cu 4,3%, ajungând la 182,33 euro pentru un Megawatt oră (MWh), iar în precedentele două sesiuni declinul a fost de 14%. În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un MWh.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar urma să prezinte miercuri o versiune a planului în cinci puncte, în condiţiile în care UE vrea să reducă consumul de energie şi să furnizeze lichidităţi, pentru a preveni extinderea crizei.

"Probabil va fi prezentat un coctail de reforme ale pieţei şi plafonări de preţuri, care vor schimba în mod fundamental modul în care pieţele energiei din Europa au acţionat de la dereglementarea de la începutul anilor '2000", au apreciat analiştii de la Citigroup Inc.

În timp ce se lucrează la măsurile politice, gazele continuă să fie pompate în depozite, înaintea debutului sezonului rece.

Stocurile de gaze din Europa sunt aproape pline

Capacităţile de stocare a gazelor din Europa sunt pline în proporţie de 84%, peste media din ultimii cinci ani, ajungând la un nivel de 88% în Germania. Şi în octombrie continuă de obicei stocarea gazelor, înainte de a creşte cererea pentru încălzire.

Ca parte a planului său, UE vrea să reducă cererea de energie şi să plafoneze veniturile excesive ale companiilor care produc electricitate din alte surse decât gazele. Ar putea fi impusă o limită a preţului energiei din surse regenerabile, lignit sau energie nucleară.

Costurile record ale energiei au forţat deja industriile mari consumatoare, cum ar fi producătorii de îngrăşăminte şi aluminiu, să-şi reducă producţia, şi au determinat guvernele UE să pompeze miliarde de euro în scheme de sprijinire a gospodăriilor.

Deja se constată o înăsprire pe piaţa globală a GNL, în urma redresării economiilor după pandemie, chiar înainte ca războiul din Ucraina să sporească dificultăţile de pe piaţă. 

Lemnul de foc nu este o alternativă la gaz

Lemnul de foc este mult mai scump acum decât anul trecut. Costurile pentru un metru cub de fag şi stejar au crescut cu peste 200 de lei în numai câteva luni. Tendinţa ascendentă se menţine şi pentru perioada următoare. Lemnul este folosit ca sursă alternativă de încălzire, în contextul exploziei preţurilor la gaze naturale şi curent electric, scrie Rador. Pe piaţa din Drobeta-Turnu Severin, preţul lemnului a crescut cu 40%. Regia de stat are preţuri accesibile, numai că nu poate acoperi cererea, acesta fiind motivul pentru care lemnul ajunge la cumpărători la tarife mult mai mari.

”Preţul este în jur de 260 de lei, până în jur de 300-320. Este vorba de lemn pe care Direcţia Silvică Mehedinţi îl are exploatat şi este depozitat pe marginea drumurilor forestiere”, a spus Sorin Nicolicioiu, directorul Direcţiei Silvice. Citește continuarea AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News