Alegerile europene atrag de obicei mai puțin interes decât cele naționale, o tendință vizibilă încă de la primele alegeri pentru Parlamentul European din 1979.
În 2014, prezența la vot a atins un minim istoric de 42,6%, însă această tendință a fost inversată la scrutinul din 2019, când 50,7% dintre alegători s-au prezentat la urne. În acest an, observatorii cred că ascensiunea partidelor de extremă-dreapta ar putea impulsiona și mai mult rata de participare.
În Franța, partidele de extremă-dreapta au câștigat teren. După patru ore de vot, s-a înregistrat o ușoară creștere a prezenței la urne, cu 19,81% dintre alegători votând înainte de prânz, comparativ cu 19,26% în 2019. Candidatul principal al RN, Jordan Bardella, s-a aflat în fruntea preferințelor electorale, dominându-și adversarii cu 33% din intențiile de vot conform ultimului sondaj Ifop-Fiducial. RN a continuat să-și extindă baza electorală, atrăgând noi segmente ale populației.
Ungaria a surprins printr-o prezență ridicată la vot. Până la ora locală 13:00, 33,14% dintre alegători votaseră, comparativ cu doar 24,01% în 2019. Alegerile reprezintă un test important pentru premierul populist Viktor Orbán, care s-a confruntat cu noul venit Péter Magyar. Orbán a desfășurat o campanie intensă de dezinformare, acuzând opoziția de conspirații internaționale pentru a atrage Ungaria într-un conflict cu Rusia.
În Belgia, secțiile de votare au înregistrat cozi lungi, în special în Bruxelles, unde unii alegători au așteptat până la două ore pentru a vota.
Participarea în Spania a scăzut, doar 28% dintre alegători votând până la ora locală 14:00, comparativ cu 34,7% în 2019. În schimb, Portugalia a înregistrat o creștere a participării, cu 15% dintre alegători prezentându-se la vot până la prânz. Alegătorii portughezi beneficiază acum de flexibilitatea de a vota la orice secție și de un portal online care oferă date în timp real privind aglomerația la urne.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News