Prezență scăzută la urne în Letonia. Alegerile nu se desfăşoară și la Riga
Alegerile electorale din Letonia vin după o reformă radicală și controversată, dar și cu o prezență scăzută la urne.
Primele alegeri locale din Letonia organizate după o reformă substanţială şi controversată a administraţiei regionale s-au caracterizat printr-o scădere istorică a ratei de participare, puţine surprize politice şi realegerea lui Aivars Lembergs, condamnat la cinci ani de închisoare, ca primar al oraşului Ventspils, transmite duminică Agerpres, citând EFE.
Doar 34% din cei 964.339 de cetăţeni cu drept de vot s-au deplasat sâmbătă la urne, în 41 din cele 42 de noi unităţi administrative (faţă de 119, înainte de reorganizare), ceea ce reprezintă cea mai scăzută rată de participare de când Letonia şi-a recâştigat independenţa, în 1991, potrivit Comisiei Electorale Centrale letone. Analiştii politici atribuie această rată scăzută restricţiilor din timpul campaniei electorale, pe fondul pandemiei de coronavirus.
În oraşul portuar Ventspils, partidul Pentru Letonia şi Ventspils, al lui Lembergs, a câştigat 54,3% din voturi, în ciuda faptului că politicianul leton ispăşeşte în prezent o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru corupţie şi spălare de bani şi riscă să-i fie confiscate active şi proprietăţi imobiliare în valoare de sute de milioane de euro.
La Riga nu se desfășoară alegeri
La aceste alegeri locale, care reprezintă doar un indicator aproximativ al posibilului comportament al alegătorilor la scrutinul parlamentar din toamna anului viitor, atât partidele din opoziţie, cât şi guvernul au înregistrat câştiguri electorale.
În capitala Riga nu s-au desfăşurat alegeri locale, dat fiind că un astfel de scrutin a avut loc vara trecută, după un scandal politic care a dus la căderea coaliţiei de guvernare.
Formațiunea verzilor predomină
Partidul de opoziţie Alianţa Verzilor şi a Agricultorilor (ZZS) a câştigat în mai multe noi unităţi administrative unde se impusese ca partid predominant în alegeri precedente. Alianţa Regională Letonă (LRA), care nu a obţinut niciun mandat la alegerile legislative din 2018, a câştigat mai multe mandate în noile unităţi administrative. Autoproclamatul partid social-democrat Armonia (S) a avut rezultate bune în estul Letoniei şi a câştigat oraşul Rezekne. Formaţiunea de centru Noua Unitate (JV), a premierului Krisjanis Karins, a obţinut mandate în 25 noi unităţi administrative.
În multe circumscripţii electorale şi în noile districte, noii consilieri au format "coaliţii curcubeu", compuse din partide naţionale şi formaţiuni exclusiv locale.
Potrivit analiştilor politici, primele alegeri municipale de după reforma administraţiei regionale s-au axat pe probleme locale precum locurile de muncă, autostrăzile, transportul şi infrastructura locală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
