Prima țară din Europa și NATO care obligă și femeile să facă stagiul militar

Există țări în care serviciul militar obligatoriu există de multă vreme.

În Norvegia, obligația de a efectua serviciul militar, care nu a fost niciodată suspendată, a fost extinsă și asupra femeilor în 2015, primul caz în Europa și în NATO, regulă care permite ca aproximativ o treime dintre recruți să fie femei astăzi.

Procesul de recrutare este împărțit în Norvegia în două etape

Prima prevede că toți cetățenii primesc, la împlinirea vârstei de 18 ani, un chestionar completat care urmează să fie returnat în care furnizează o serie întreagă de date referitoare la starea lor de sănătate fizică și psihică, eventuala prezență a unui cazier judiciar și dacă doresc sau nu să servească în forțele armate ca recruți.

Pe baza răspunsurilor obținute de la cei aproximativ 60.000 de tineri de ambele sexe care alcătuiesc o clasă anuală de recrutare, aproximativ 17.500 sunt aleși ca fiind cei mai motivați și cei mai receptivi la nevoile instituției. Aceștia sunt apoi invitați la a doua fază a procesului de recrutare, care include un examen medical, diverse teste de psihoaptitudini și o serie de teste fizice cărora li se atribuie un punctaj între 1 și 9. Aceste verificări oferă niveluri de performanță diferențiate pe sex, dar pentru a obține cele mai mari evaluări valorile care trebuie atinse sunt pentru toți cei de sex masculin.

La finalul procesului sunt înscriși efectiv doar aproximativ 8.000 de tineri, două treimi dintre ei bărbați, un procent de aproximativ 13% din întreaga clasă de recrutare. După ceva timp, aleșii primesc comunicarea oficială a departamentului la care au fost repartizați și a datei la care vor trebui să se prezinte pentru a-și începe serviciul.

Includerea în forțele de rezervă continuă până la împlinirea vârstei de 44 de ani

Poziția lor definitivă va fi decisă la finalul celor 8 săptămâni de pregătire de bază, perioadă de natură eminamente practică și intensă fizic, care include multă pregătire în folosirea armelor, tehnici de luptă și probe fizice, toate vizând dobândirea unei mentalităţi tactice orientate spre pregătirea operaţională. Durata serviciului, cea mai lungă din Scandinavia, este de 19 luni, dintre care 12 sunt pentru formarea inițială. Cele 7 luni rămase sunt destinate antrenamentelor ulterioare, participării la exerciții mari sau perioade de serviciu pentru anumite crize sau calamități. Includerea în forțele de rezervă continuă până la împlinirea vârstei de 44 de ani.

Căutarea celui mai potrivit și motivat personal este mult facilitată de caracteristicile specifice societății norvegiene, de puternicul patriotism, simțul civic și sentimentul de apartenență care o caracterizează. Modelul actual de recrutare obligatorie este foarte popular în rândul diferitelor pături ale populației și pentru mulți tineri este o sursă de mândrie și prestigiu personal să fie aleși pentru serviciul militar, o valoare adăugată la CV-ul lor, notează DefenseRomania.

Situația în România

Serviciul militar obligatoriu este exclus, dar există o preocupare la nivelul MApN pentru serviciul militar voluntar, a declarat, luni, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr.

„Serviciul militar obligatoriu este exclus. Nu există în momentul acesta nicio discuţie despre acest lucru. În ceea ce priveşte serviciul militar voluntar (...) există o nevoie de rezervă, orice armată îşi pune problema rezervei. A fost o perioadă când, pe bază contractuală, primind 30 % din soldă, două săptămâni pe an exista o anumită instruire şi se făcea o selecţie şi un concurs în care era asigurată această rezervă. În momentul de faţă, există o preocupare la nivelul ministerului pentru acest serviciu militar voluntar, care vine să satisfacă nevoia de rezervă, pentru că, în orice ţară din lumea aceasta există şi această preocupare, pentru a asigura rezerva armatei", a afirmat Tîlvăr la Euronews.

El a amintit că există un proiect privind un stagiu militar de câteva luni, pentru persoane între 18 şi 35 de ani, care vor primi o primă la final. Scopul acestui proiect este de a avea "o rezervă", a arătat ministrul.

„Armata română a trecut de la peste 320.000 de oameni, a ajuns în situaţia la avea în jur de 80 (de mii - n.r.), vreo 75.000 de militari, vreo 14.000 sau 15.000, personal contractual şi cred că 407 sau 408 funcţionari publici. Deci, din punct de vedere numeric, armata a scăzut şi categoric, nevoile operaţionale sunt cele care sunt, ele sunt motivate şi de situaţia în care ne aflăm, pentru că este o situaţie care nu a mai fost în Europa de foarte mult timp", a detaliat ministrul.

El a subliniat că România „nu este în pericol de război, nu este în pericol să fie atacată".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News