Primul ADN al unui bărbat din Pompei: avea 35 de ani și era bolnav. Lava a păstrat genele intacte
Studiul, primul de acest fel, a fost publicat în „Rapoarte științifice”. Bărbatul a trăit acum 2000 de ani, ar fi fost originar din Sardinia, și suferea de o boală asemănătoare tuberculozei.
Publicat în rapoarte științifice, un studiu asupra ADN-ului unui bărbat care a locuit în Pompei, victimă a erupției Vezuviului în anul 79 î.Hr., a fost posibil datorită faptului că lava i-a păstrat moștenirea genetică intactă.
Avea între 35 și 40 de ani și suferea de o boală asemănătoare tuberculozei, fiind probabil originar din centrul Italiei. Astfel, pentru prima dată, oamenii de știință au putut citi ADN-ul unuia dintre locuitorii Pompeiului care a trăit în urmă cu mai bine de 2000 de ani. Rezultatul studiului deschide calea pentru cercetări ample în această direcție, potrivit Rainews.
Această descoperire este o premieră, deoarece până acum au fost analizate doar fragmente de ADN mitocondrial (adică codul neconținut în nucleul celulelor, prelevat anterior atât de la oameni, cât și de la animalele din Pompei).
„ADN-ul a fost foarte degradat, dar am reușit să-l extragem oricum”, spune coordonatorul cercetării, Gabriele Scorrano, de la Universitatea Daneză din Copenhaga și de la Universitatea din Roma Tor Vergata.
Erupția Vezuviului ajunsese la bărbat în timp ce acesta se afla în casa unui fierar
Se pare că erupția Vezuviului ajunsese la bărbat în timp ce acesta se afla în casa unui fierar, în compania unei femei de vreo 50 de ani, pentru care nu a fost posibilă efectuarea unei analize genetice: „Starea lor de conservare era excelentă. Nu au intrat în contact cu temperaturi prea ridicate și este probabil ca cenușa vulcanică, care a înconjurat cele două corpuri, să fi creat un mediu lipsit de oxigen”, potrivit coordonatorului cercetării.
În scheletul bărbatului, care a trăit acum 2.000 de ani, au fost identificate leziuni la una dintre vertebre
În harta genetică, există secvențe asemănătoare cu cele ale bacteriei responsabile de tuberculoză (Mycobacterium tuberculosis), sugerând cercetătorilor că probabil bărbatul suferea de „spondilită tuberculoasă” (așa-numita boală Pott). Era o boală endemică în epoca imperială romană.
Analiza ADN-ului mitocondrial și a celui al cromozomului Y a permis oamenilor de știință să ”identifice grupuri de gene găsite la locuitorii din Sardinia”.
La studiu a colaborat Serena Viva, cercetător la Universitatea Salento din Lecce, Universitatea din California din Irvine și Universitatea Federală braziliană din Minas Gerais, din Belo Horizonte.
„Sper că acesta este punctul de plecare pentru analize mai detaliate asupra probelor din Pompei”, a declarat coordonatorul cercetării, Gabriele Scorrano.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
