Primul proces pe deepfake din România. Adolescentă, condamnată de instanţă la plata unor despăgubiri după ce a trucat un video
Justiţia din România a înregistrat o premieră marţi, 4 octombrie, după prima decizie într-un caz legat de fenomenul deepfake.
"Primul proces din România cu tema DeepFake. Un fenomen mai puţin cunoscut, dar prezent. Modificarea unor poze sau clipuri video şi adăugarea feței unei persoane ce este ținta unei defăimări, calomnieri, în scopul compromiterii acesteia.
Cam asta s-a întâmplat în cazul de față, unde o minoră a modificat un clip explicit, adăugând faţa unui coleg de clasă, clip ce l-a încărcat ulterior pe youtube şi l-a distribuit în clasă.
5000 de lei daune morale reciproce", a transmis avocatul Adrian Cuculis.
UE obligă Facebook, Instagram, WhatsApp sau Google să combată deepfake-urile și conturile false
Marile companii tehnologice ale lumii, cum ar fi Google sau deținătorul Facebook, Meta, vor fi amendate consistent dacă nu vor acționa împotriva conturilor false și a deepfake-urilor, potrivit BBC.
Deepfake-urile sunt videoclipuri în care asemănarea unei persoane este folosită pentru a o pune într-o ipostază în care nu a fost niciodată. Noile legi ale Uniunii Europene, susținute de Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), vor obliga companiile să ia măsuri în legătură cu aceste forme de dezinformare apărute pe platformele lor.
Amenzile se ridică la 6% din cifra de afaceri globală
În consecință, amenzile vor fi unele deloc mici, ridicându-se până la 6% din cifra de afaceri la nivel global. Codurile legislative au fost întărite și caută să prevină situații în care indivizii profită de dezinformare și știri false pe platformele social media și nu numai, dar și să crească transparența reclamelor politice și să înceteze răspândirea unor „noi comportamente malițioase” care includ roboții online, conturile false și deepfake-urile.
Clubhouse, Google, Meta, TikTok, Twitter și Twitch sunt printre cele 33 e companii care au participat activ la scrierea noilor legi europene și s-au angajat că vor găsi în mod activ soluții. Firmele amintite mai sus vor trebui să ofere rapoarte inițiale asupra implementării noilor legi încă de la începutul anului 2023.
Comisia Europeană va primi de asemenea câte un raport lunar de la platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în Uniunea Europeană.
Microsoft își ia adio de la Internet Explorer
Microsoft nu va mai lăsa în funcțiune browserul, cândva dominant, care le-a dat bătăi de cap internauților care „iubeau să îl urască”. Aplicația veche de 27 de ani se alătură acum telefoanelor BlackBerry, modemurilor dial-up și floppy-diskurilor, în coșul de gunoi al istoriei tehnologiei.
Decesul lui IE nu a fost o surpriză. În urmă cu un an, Microsoft a spus că pune capăt Internet Explorer pe 15 iunie 2022, împingând utilizatorii către browserul său Edge, care a fost lansat în 2015.
„Microsoft Edge nu numai că este o experiență de navigare mai rapidă, mai sigură și mai modernă decât Internet Explorer, dar este și capabil să abordeze o problemă cheie: compatibilitatea pentru site-uri web și aplicații mai vechi”, a declarat Sean Lyndersay, director general Microsoft Edge Enterprise , a scris într-o postare pe blog din mai 2021, notează NBC. CITEŞTE AICI MAI MULTE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
