EXCLUSIV  Problema manualelor din Ucraina despre România, taxată de la Bruxelles: Țara vecină trebuie să dea dovadă de mai multă deschidere

Problema manualelor școlare din Ucraina date atât elevilor români, cât și ucraineni, a generat un val de indignare în rândul publicului român după ce au fost publicate poze cu ediții ale acestora tipărite în 2018. În acestea, România este arătată drept un „stat ocupant” asupra teritoriilor din Bucovina și Basarabia.

Adevărul despre „noile” manuale de istorie din Ucraina care fac acuzații la adresa României. Explicațiile profesorului Marin Gherman

După discuția avută cu Marin Gherman, profesor și jurnalist din Cernăuți, am relevat faptul că, pe lângă faptul că pozele arătate publicului sunt încă din 2018, de puțin timp, potrivit acestuia, au început să fie făcute eforturi pentru a schimba paradigma „teritoriilor furate de România”.

Totul vine pe fondul angajamentului Ucrainei, confirmat de autoritățile române și Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, de a renunța la „limba moldovenească”, aceasta din urmă fiind un termen al „propagandei sovietice”.

L-am contactat pe Eugen Tomac, europarlamentar PPE, pentru a cere mai multe informații despre „atitudinea” Ucrainei în viitorul apropiat în ceea ce privește manualele de istorie din țara vecină cu România.

„Cred că Ucraina trebuie să renunțe la tezele s#aliniste și să dea dovadă de mai multă deschidere și adaptare la realitățile vremurilor pe care le trăim. Istoria întreagă a Ucrainei a fost deformată de propaganda rusă, la fel ca și istoria românilor din aceste ținuturi, tocmai de aceea noi am făcut un pas uriaș în efortul constant de a cere Ucrainei să renunțe la divizarea comunității românești, acesta fiind un pas major. Iar următorul pas este să elimine din istoriografia lor tezele sovietice. Această abordare reprezintă o moștenire din epoca sovietică și, evident că, din punct de vedere politic, atât ministerul de Externe al României, cât și cel al Educației, trebuie să intre într-un dialog mai dinamic pentru a corecta toate aceste neadevăruri care trezesc nemulțumiri justificate în rândul românilor din aceste teritorii și în rândul opiniei publice din România. ”

DC News: Având în vedere că Ucraina este pe drumul aderării la Uniunea Europeană, va ridica România problematica manualelor menționate în Comisia Europeană?

„Nu, aici ține de adevăr în general și avem nevoie doar de gesturi care să ne sporească încrederea. România a făcut ceea ce trebuie într-un moment de mare tragedie pentru Ucraina, iar sporirea încrederii se face prin gesturi concrete. Noi trebuie să monitorizăm cu atenție exact ce subliniez: renunțarea la tezele sovietice. Ele au făcut parte dintr-o moștenire colectivă pe care Ucraina, în anumite privințe, nu le-a eliminat. Acum, pentru că a decis să rupă definitiv relațiile cu Rusia, este cazul ca, inclusiv în această speță, foarte serioasă, cu dovezi clare istorice, să renunțe la vechile abordări și să revină la o logică normală, în condițiile în care România nu are pretenții teritoriale. Nici nu se pune problema în textul actual de un asemenea lucru (N.R. ridicarea problemei în Comisia Europeană), tocmai de aceea, noi cerem respectarea drepturilor fundamentale a etnicilor români din Ucraina.

Angajamentul Ucrainei de a renunța la sintagma „limbă moldovenească”, pe care l-au confirmat autoritățile române și Maia Sandu, pot sta ca o dovadă în fața deschiderii Ucrainei de a privi pozitiv „cerințele” României în ceea ce îi privește pe etnicii români din țara vecină.

„Este una dintre cele mai mari reușite ale României angajamentul Ucrainei de a renunța la această speță stalinistă (N.R. Limba moldovenească). Sintagma de „limbă moldovenească” face parte din discursul stalinist. Există un angajament ferm pe care atât Maia Sandu, cât și autoritățile românești l-au confirmat în privința angajamentului Ucrainei de a renunța la „limba moldovenească”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News