Dincolo de război, problemele cauzate de energie, inflație sau pandemie, Europa mai are o altă mare dificultate.
Populaţia Uniunii Europene îmbătrâneşte şi este de aşteptat să scadă după 2030, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Se preconizează că ponderea celor în vârstă de 65 de ani şi peste va creşte cu aproximativ zece procente în 2070, iar ponderea celor în vârstă de 80 de ani şi peste se va dubla în această perioadă.
În acelaşi timp, populaţia activă (20-64 de ani) a scăzut de zece ani şi ar urma să scadă cu 18% până în 2070, chiar dacă situaţia diferă mult în funcţie de ţări şi regiuni.
În unele ţări (Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania şi România) populaţia este în declin din 1990.
Dacă, pe vremuri, o familie avea chiar și zece copii, acum, familiile au cel mult doi copii. Sunt multe cupluri care nu au niciun copil. Despre acest subiect a vorbit sociologul Alfred Bulai la DC News și DC News TV.
„Numărul mare de copii este un factor care te ajută să supraviețuiești ca familie. În gospodăriile tradiționale premoderne românești, numărul mare de copii asigura succesul familiei. Majoritatea activităților erau manuale, iar dacă aveai doi copii, nu puteai să lucrezi decât cu doi oameni. Dacă aveai zece copii, forța de muncă era mai mare”, a zis sociologul Alfred Bulai.
„Sunt țări care au natalitate uriașă. Unele au limitat-o la un moment dat. De exemplu, China a avut o politică dură de control a natalității. În schimb, India a depășit China la nivel de natalitate. Dar desigur... în aceste țări nu prea știi exact cât este populația. În China, în perioada prohibiției natalității, oamenii își ascundeau copiii. Între timp, China a renunțat la această politică pe ideea că are nevoie de forță de muncă. De ce? Pentru că, de câteva decenii, China exportă chinezi în toată lumea”, a mai spus sociologul la DC News și DC News TV.
„Problema majoră este în Europa pentru că mereu a avut populație mai mică decât și-ar fi dorit. Este o problemă reală”, a subliniat Alfred Bulai.
Declinul demografic duce la dezechilibre între cele trei categorii mari de vârstă, a atras atenţia, recent, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
„Nu numai că avem un declin demografic, dar, în viziunea mea, problema nu este reducerea populaţiei, ci crearea unor dezechilibre mari între cele trei grupe mari de persoane - până la 14 ani, între 15 şi 64 de ani şi peste 65 de ani, dacă avem în vedere strict ceea ce înseamnă spaţiul economic", a afirmat Tudorel Andrei, la conferinţa naţională "Bune practici pentru o bătrâneţe frumoasă".
El a semnalat discrepanţele foarte mari între judeţe în ceea ce priveşte declinul demografic, mai ales la nivelul ultimilor 10 ani.
„Dacă avem în vedere populaţia după domiciliu suntem aproape 22 de milioane. (...) Din punct de vedere al rezidenţei, cei care sunt în ţară şi cei care sunt plecaţi în străinătate, dar mai puţin de un an, suntem 19 milioane", a explicat preşedintele INS.
Potrivit acestuia, anul acesta s-au înregistrat circa 170.000 de naşteri, cu mult mai puţine decât în perioada de dinainte de 1989.
Tudorel Andrei a precizat că declinul demografic s-a înregistrat pe fondul migraţiei şi al numărului mai mic de naşteri raportat la cel al deceselor.
Preşedintele INS a semnalat că a crescut foarte mult vârsta medie a populaţiei în România. „Dacă la începutul anilor '90 vârsta medie era în jur de 34 de ani, s-a ajuns acum ca vârsta medie a populaţiei să fie de peste 42 de ani", a informat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu