Problemele cardiace la bărbaţi, provocate şi de munca multă pe salarii mici

Un studiu efectuat recent arată că munca într-un loc de muncă stresant şi recompensarea insuficientă au asupra inimii efecte negative similare cu cele cauzate de obezitate.

Noile cercetări arată că bărbaţii care fac munci grele, chiar şi din punct de vedere psihologic, şi nu primesc un salariu corect pentru eforturile lor, riscă să dezvolte boli de inimă, spre deosebire de cei care nu sunt supuşi unui astfel de stres.

Descoperirile au fost publicate în revista American Heart Association Circulation, Cardiovascular Quality and Outcomes. Cercetătorii au subliniat că stresul la locul de muncă şi dezechilibrul efort-recompensă pot creşte riscul de boli de inimă, însă efectele combinate nu au fost studiate încă în detaliu, scrie Rador Radio România.

Având în vedere cantitatea semnificativă de timp pe care oamenii o petrec la locul de muncă, înţelegerea relaţiei corecte dintre factorii de stres la locul de muncă şi sănătatea cardiovasculară este esenţială pentru sănătatea publică şi bunăstarea forţei de muncă, a spus autorul principal al studiului, Mathilde Lavigne-Robichaud, doctorand la Centrul de cercetare CHU de Quebec-Universitatea Laval din Quebec, Canada.

Studiul nostru subliniază necesitatea urgentă de a aborda în mod proactiv condiţiile de muncă stresante, pentru a crea medii de lucru mai sănătoase, de care să beneficieze angajaţii şi angajatorii.

Bolile de inimă, principala cauză de deces la bărbaţi în statele europene 

Cele mai recente date furnizate de 'European Heart Network arată că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la bărbaţi în aproape toate statele europene, cu excepţia a 12 ţări, cu aproximativ 3,9 milioane de decese pe continent. Conform American Heart Association, în Statele Unite acestea reprezintă principala cauză de deces.

Cercetătorii au analizat aproape 6.500 de funcţionari, cu o vârstă medie de 45 de ani, care nu aveau deja boli de inimă, monitorizând din 2000 până în 2018 3.118 bărbaţi şi 3.347 femei. Analizând sănătatea lucrătorilor şi informaţiile de la locul de muncă, oamenii de ştiinţă au măsurat stresul şi dezechilibrul dintre efort şi recompensă.

Bărbaţii care au raportat că se confruntă cu stres legat de muncă, sau cu dezechilibru efort-recompensă au experimentat un risc de boli de inimă cu 49% mai mare comparativ cu cei care nu aveau aceste probleme. Munca stresantă şi lipsa de mulţumire s-au demonstrat a fi cei doi factori principali ai stresului fizic, impactul acstora asupra sănătăţii rezultând similar cu cel al obezităţii asupra riscului de boală coronariană.

Cu toate acestea, nu este încă clar dacă aceşti factori la locul de muncă afectează sau nu sănătatea inimii femeilor.

Factori de stres asociaţi cu alte probleme de sănătate

Tensiunea la locul de muncă se referă la mediile de lucru în care angajaţii se confruntă cu o combinaţie de cerinţe ridicate de producţie şi cu un control scăzut. Cerinţele deosebite pot include un volum mare de muncă, termene limită şi numeroase responsabilităţi, în timp ce controlul scăzut înseamnă că angajatul nu prea are un cuvânt de spus în luarea deciziilor, în procesul de elaborare şi în modul în care îşi îndeplineşte sarcinile, a explicat Lavigne-Robichaud.

Dezechilibrul efort-recompensă apare atunci când angajaţii investesc un efort mare în muncă, dar percep recompense mici, sau insuficiente - cum ar fi salariul, recunoaşterea sau securitatea locului de muncă.

De exemplu, dacă performezi în mod constant peste aşteptări, dar simţi că nu primeşti salariul sau recompensele pe care le meriţi, acest lucru se numeşte dezechilibru efort-recompensă.

Una dintre limitele studiului constă în faptul că lucrătorii au fost localizaţi în principal în Quebec, Canada şi, prin urmare, este posibil ca aceştia să nu reprezinte diversitatea experienţelor populaţiei active din America de Nord.

Descoperirile noastre sugerează că intervenţiile care vizează reducerea factorilor de stres de la locul de muncă pot fi deosebit de eficiente pentru bărbaţi şi pot avea implicaţii pozitive şi pentru femei, deoarece aceşti factori de stres sunt asociaţi cu alte probleme de sănătate prevalente, cum ar fi depresia, a spus Lavigne-Robichaud, adăugând că

natura neconcludentă a constatărilor pentru femei demonstrează necesitatea unor investigaţii suplimentare.

Autorul a recomandat o serie de intervenţi precum resurse suplimentare de sprijin, promovarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată, îmbunătăţirea comunicării şi crearea unui mediu de lucru care să le permită angajaţilor să aibă mai mult control asupra propriei activităţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News