Procurorul general al României propune modificarea legii, după creșterea de incitare la violenţă și infracțiuni în online

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a subliniat că, în contextul evenimentelor recente și al creșterii tot mai accentuate a comportamentelor ilegale în mediul online, precum instigarea publicului la comiterea de infracțiuni sau la acte de violență și discriminare împotriva unor indivizi, este imperativă ajustarea rapidă a legislației actuale. În acest sens, Parchetul General a formulat propuneri, inclusiv ”incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existenţa unei hotărâri de condamnare faţă de acea persoană”.

Alex Florenţa a anunțat, vineri, că Parchetul General realizează o evaluare semestrială a cazurilor ce vizează infracțiuni reglementate de OUG nr. 31/2002, precum și a faptelor ce implică instigarea la violență, ură sau discriminare.

Se impune modificarea legislaţiei

”În primul rând, numărul scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracţiuni, care să provină de la organele de poliţie, alte instituţii cu atribuţii în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice. Astfel, în intervalul 2018-2022 la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat o medie de 21 de astfel de sesizări pe an. Urmare a constatării acestor aspecte, au fost luate măsuri în vederea dinamizării activităţii pe linia combaterii acestui fenomen, în cursul anului 2024 fiind demarate mai multe acţiuni având ca obiect infracţiuni prevăzute de OUG nr.31/2002, atât la nivelul Parchetului General, cât şi la nivel naţional”, a afirmat procurorul general al României. 

El a precizat că Parchetul General nu are atribuții directe în cercetarea acestor fapte penale, care sunt de competența parchetelor aflate în subordinea judecătoriilor.

”În situaţia particulară în care autori ai acestor infracţiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competenţa Parchetului General, procurorii s-au sesizat din oficiu şi au demarat anchete, conform propriilor atribuţii. Astfel, doar în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări faţă de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar. Se constată însă că există în continuare zone din ţară în care unităţile de parchet nu au primit în cursul acestui an nicio sesizare sau maxim una în baza OUG 31/2002, care să provină de la o autoritate sau instituţie cu atribuţii în monitorizarea şi combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competenţă a PCA Bacău, Constanţa, Galaţi, la Iaşi, Oradea sau Suceava”, a completat Alex Florenţa. 

El a precizat că se impune modificarea legislaţiei. 

”În al doilea rând, în lumina evenimentelor recente şi a manifestării tot mai exacerbate în mediul online a unor comportamente ilegale, constând în îndemnarea publicului la săvârşirea de infracţiuni sau incitarea la violenţă şi discriminare împotriva unor persoane, se constată necesitatea urgentă de adaptare a legislaţiei existente, pentru a corespunde realităţilor faptice şi noilor forme de manifestare a acestor infracţiuni. Din această perspectivă, Parchetul General a solicitat crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul judiciar şi MAI, cu scopul de a promova cât mai rapid mai multe modificări legislative, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate şi apte de a combate eficient fenomenul. Cu concursul direct al Ministerului Justiţiei, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie”, a spus procurorul general al României. 

În acest context, Parchetul General a înaintat diverse sugestii pentru schimbarea reglementărilor.

Parchetul General a înaintat diverse sugestii pentru schimbarea legii

Alex Florenţa a declarat că o primă dificultate observată constă în faptul că anumite reglementări legale sunt prea restrictive în interpretare, restricționând considerabil cazurile în care se poate aplica răspunderea penală pentru persoanele vinovate de comiterea acestor fapte ilegale.

”Cu titlu de exemplu, OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război. Din această perspectivă, infracţiunea menţionată are ca premisă existenţa unei hotărâri de condamnare prin care să se fi stabilit anterior vinovăţia persoanelor al căror cult este în prezent promovat. Or, aceste condiţii prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, de cele mai multe ori simplele referinţe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condiţiile prevăzute de textul incriminator”, a mai completat Alex Florenţa. 

Acesta a adăugat că Parchetul General propune amendarea textului de lege, “prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existenţa unei hotărâri de condamnare faţă de acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situaţiile de acest tip pe care le constatăm azi în mediul public”.

Alex Florenţa este de părere că și comportamentele publice dăunătoare, care au un caracter evident insultător sau defăimător, precum și unele amenințări indirecte, nu sunt considerate infracțiuni penale în prezent și nu fac parte din formele alternative de comitere a unor fapte penale, cum ar fi ultrajul.

”De aceea, Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală inclusiv a acelor situaţii în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de ameninţare implicită, dar cu un puternic efect intimidant”, a mai declarat acesta.

El a subliniat că stabilirea unor pedepse mai ușoare pentru aceste infracțiuni împiedică aplicarea unor tehnici speciale de investigare, ceea ce poate influența negativ procesul de anchetă în astfel de cazuri, iar măsurile preventive mai dure nu pot fi implementate, în funcție de gravitatea faptei.

”Ca exemplu, infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice este sancţionată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracţiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracţiunilor prevăzute în OUG nr.31/2002. De aceea, Parchetul General propune creşterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracţiuni, demers care ar oferi organelor de urmărire penală posibilitatea utilizării unui spectru mai larg de metode de cercetare şi ar avea, în acelaşi timp, un efect descurajant mult mai pronunţat”, a mai explicat procurorul general.

O problemă semnificativă: Discursul care incită la ură, pedepsit atât ca faptă contravențională, cât și ca infracțiune

Procurorul general a menționat că există o problemă semnificativă legată de faptul că anumite acțiuni ilegale, precum discursul care incită la ură, sunt pedepsite atât ca fapte contravenționale, cât și ca infracțiuni.

”Problematica care derivă din această situaţie o constituie riscul incidenţei principiului ne bis in idem, astfel cum este interpretat în jurisprudenţa CEDO, în sensul că, odată aplicată o sancţiune contravenţională, rămasă definitivă, aceasta are semnificaţia unei acuzaţii în materie penală, putând fi un impediment la punerea în mişcare a acţiunii penale şi dispunerea unei soluţii de condamnare pentru aceeaşi faptă ca şi infracţiune. Există astfel riscul ca în majoritatea situaţiilor de acest tip dispoziţiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancţiunea mai uşoară, respectiv contravenţia, a fost soluţionată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă şi să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenţiei nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârşirea unei infracţiuni”, a afirmat Alex Florenţa.

El a explicat că, în acest context, Parchetul General a propus o serie de modificări ale Ordonanței de Guvern nr. 137/2000, care reglementează prevenirea și sancționarea discriminării. Aceste modificări se referă la situația în care persoana responsabilă de aplicarea sancțiunii contravenționale consideră că fapta a fost comisă în condiții care o transformă într-o infracțiune, caz în care aceasta trebuie să informeze imediat autoritățile competente pentru urmărirea penală, fără a impune sancțiuni contravenționale.

”Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale nu va curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată. Nu în ultimul rând, încă din cursul lunii iulie a acestui an, la nivelul Parchetului General s-a constituit un Grupul de lucru pentru implementarea unei proceduri unitare de cooperare cu ANCOM, care să permită unităţilor de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă a tuturor solicitărilor de eliminare a conţinutului ilegal din mediul online, precum şi identificarea tuturor categoriilor de conţinut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri”, a susținut procurorul general.

Alex Florenţa a garantat cetăţenilor că activităţile Parchetului General în lupta împotriva violenţei online şi în privinţa tragerii la răspundere penală a celor care incită la violenţă sau comit infracţiuni vor continua în perioada următoare. În acest sens, la nivelul unităţilor de parchet din întreaga ţară au fost deschise mai multe investigaţii pe această temă, potrivit News.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News