Producție record de ulei de rapiță, consumul crește și în hrana noastră

În timp ce producția de ulei de floarea-soarelui continuă să sufere, uleiul de rapiță ar putea recupera poziții importante în sectorul alimentar. Cel puțin asta reiese din datele publicate de Departamentul Agriculturii al Statelor Unite (USDA), potrivit Agrifood.

Producția de rapiță așteptată pentru 2022/23 va atinge un nivel record la nivel mondial, Rusia și Australia conducând drumul în ceea ce privește randamentele. Noul nivel record așteptat este de 82,5 milioane de tone.

Raportul arată o creștere de 2,2 milioane de tone față de estimarea din iulie și cu 14% față de anul precedent

Potrivit Uniunii Germane pentru Promovarea Plantelor Oleaginoase și Proteinoase, care a relansat și aprofundat raportul USDA, producția de rapiță din Rusia ar putea ajunge la 3,9 milioane de tone. Aceasta ar fi cu 1,1 milioane de tone mai mult decât estimarea din iulie. Rapița australiană, în schimb, ar putea crește cu 700.000 de tone față de previziuni, ajungând la 6,1 milioane de tone.

Contribuția Uniunii Europene nu lipsește, cu aproximativ 18 milioane recoltate. Comparativ cu consumul global obișnuit, ar exista un excedent de 3,3 milioane de tone pentru prima dată în trei ani, se arată în raport. 

Potrivit USDA, Rusia și China se așteaptă la o cerere mai mare decât în ​​trecut

Volumul estimat, susține UFOP, ar trebui să acopere cererea pentru toate utilizările alimentare și furajere, precum și producția de biocombustibili, păstrând astfel 6,8 milioane de tone de stocuri globale.

În ciuda problemelor de transport, legate de nivelul scăzut al apei în râuri și de deplasarea pe calea ferată aproape de limita de capacitate, morile germane au transformat în jur de 10 milioane de tone/an de rapiță în 4 milioane de tone/an în ulei. 

Odată cu criza gravă a disponibilității grăsimilor vegetale, legată de deficitul de ulei de floarea-soarelui în urma războiului din Ucraina, numeroase industrii alimentare, precum și restaurante sau restaurante fast-food s-au confruntat cu serioase dificultăți în ultimele luni.

Multe mărci și-au modificat rețetele pentru a înlocui această grăsime vegetală, care este folosită în numeroase creme, sosuri și produse congelate pentru prăjit. În Marea Britanie, multe chioșcuri fish & chips riscă chiar să-și închidă sau să-și schimbe meniurile din cauza lipsei de uleiuri vegetale.

Citește și:

România, producţie-record 'degeaba' la floarea-soarelui! Nu avem fabrici, exportăm

"Pentru cultura de floarea-soarelui, ţara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 - 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producţia Uniunii Europene specifică acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafeţe însămânţate de 1,2 milioane hectare. Anul acesta, România înregistrează un maxim al producţiei de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spaţiului comunitar european, înregistrând astfel o creştere de aproximativ 1,22 milioane tone faţă de anul 2020.

Lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), ţări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franţa şi Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE şi extra-UE", susține Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români şi expert analist în comerţul cu cereale.

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, România are nevoie de asigurarea unor politici care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură, unul dintre obiective fiind stimularea cantităţii de depozitare şi procesare a cerealelor şi plantelor oleaginoase.

"România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil şi sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securităţii alimentare a ţării şi calitatea produselor exportate, respectând în acelaşi timp condiţiile europene specifice fiecărui produs în parte. În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creşterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News