Trei persoane au fost arestate după ce ar fi dispărut mai multe documente sensibile și produse dintr-o fabrică de armament din Bulgaria.
Trei angajaţi străini ai principalei companii bulgare de armament, Arsenal, au fost arestaţi sub bănuiala că au fost implicaţi în "dispariţia" unor produse şi documente sensibile din fabrica acesteia, a indicat joi Ministerul bulgar de Interne, citat de Reuters şi BTA, scrie Agerpres.
Autorităţile bulgare au lansat o anchetă luna aceasta, după ce compania, care este particulară, a anunţat absenţa anumitor produse şi documentaţii sensibile, care ar putea fi de interes pentru competitori locali şi străini.
Poliţia a stabilit că doi cetăţeni lituanieni şi unul rus, care se ocupau de implementarea de noi tehnologii în cadrul companiei, s-au aflat până pe 17 septembrie în concediu fără plată, fără a reveni ulterior la lucru.
Totuşi, potrivit ministerului, pe 2 octombrie, cu o zi înainte de constatarea dispariţiei, cei trei s-au aflat în Kazanlâk, oraşul din centrul Bulgariei în care se află uzina de armament.
Ei au fost arestaţi la graniţa cu Grecia, pe 5 octombrie, iar poliţia a găsit în maşinile lor documente şi alte obiecte despre care se crede că au legătură directă cu ancheta de la Arsenal.
Potrivit BTA, este vorba de un bărbat de 24 de ani şi de o femeie de 59 de ani din Lituania şi de un cetăţean rus în vârstă de 60 de ani.
Uzina din Kazanlâk produce şi exportă armament de calibru mic şi sisteme de artilerie, precum şi muniţie.
Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să depăşească diviziunile legate de oportunitatea dezvoltării unei forţe de apărare independente, în pofida indignării suscitate de retragerea haotică a forţelor occidentale din Afganistan şi a noii ofensive a Franţei după excluderea ei dintr-un pact geostrategic american, comentează miercuri Reuters, mai scrie Agerpres.
Preşedinţi şi şefi de guverne din statele membre ale UE, care s-au reunit marţi seara la un dineu în cadrul summitului lor informal la Brdo (în Slovenia), s-au poziţionat pe liniile lor de fractură clasice, între ţările Europei de Est, susţinătoare ale consolidării NATO în faţa Rusiei, şi cele în frunte cu Germania, Franţa, Italia şi Spania, care doresc o capacitate europeană mai robustă, au declarat doi diplomaţi europeni familiarizaţi cu dosarul.
Înaintea dineului cu uşile închise la castelul din Brdo, localitate situată la circa 30 de kilometri est de Ljubljana, preşedintele francez Emmanuel Macron le-a declarat jurnaliştilor că blocul comunitar trebuie să facă mai mult pentru a gestiona crizele la frontierele sale şi să fie mai responsabil în privinţa propriei securităţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News