EXCLUSIV  Prof. Mariana Badea, o nouă răbufnire: „Mi-am revărsat toate of-urile”. Reacție după clipul viral în care un tânăr vorbește despre bacalaureat /video

Doamna profesoară Mariana Badea consideră că proba de bacalaureat la Limba și literatură română în zilele noastre este o provocare minimă. De asemenea, menționează că subiectele nu au fost neobișnuite sau dificile, iar opera "Moara cu noroc" (pentru Subiectul al III-lea) a fost dată de mai multe ori în timpul pandemiei.

"Proba de la Limba și literatura română de la bacalaureat astăzi este un fel de puntea măgarului (cum se zicea la matematică). Adică, mai simplu de atât, nu există.

Moara cu noroc s-a dat în timpul pandemiei de trei ori, în trei sesiuni consecutive — vară, toamnă și iar vară — pentru că era cea mai simplă. Așa că nu văd nici dificultăți, nici capcane.

În rest, vorbind despre celelalte subiecte, adică Subiectul I, punctul A și Subiectul I, punctul B — că așa e acum, Subiectul I are două probe —, n-a fost neobișnuit, n-a fost nimic ieșit din comun. Subiectul al II-lea a fost de asemenea foarte ușor, pentru că li s-a dat dramaturgie — să explice didascaliile.

Toți copiii știu să explice didascaliile, că doar e vorba despre notațiile autorului în text. Știu elevii ce înseamnă didascalii — parantezele autorului. Le sună și bine cuvântul ăsta, că li se pare că sunt mai inteligenți.

Este un clip pe net, proaspăt, în care un candidat se miră de numele lui Slavici, pe care nu l-a auzit în viața lui. Spune: ia uite cum îl cheamă și pe ăsta, Slavici... în loc să-i dea ce îi povestea lui bunica, Harap Alb — că știa basmul de la 4 ani", a explicat doamna profesoară.

Jurnalista Anca Murgoci a precizat că "acel elev despre care vorbiți spunea că cei care au făcut subiectele sunt de vină pentru că s-a văzut ce proști suntem la simulare, ca să citez. Deci trebuiau să fie mai ușoare subiectele".

Profesoara Mariana Badea a răspuns că "nu știu ce înseamnă la el ușor, adică întotdeauna ușor, pentru oricare candidat, la orice fel de examen, înseamnă ce știe el. Că nu-i ușor pentru toată lumea, că nu ar avea cum. În cazul fiecărui om, noțiunea de ușor se particularizează".

În continuare, am întrebat-o pe doamna profesoară ce ajustări ar propune în curriculumul disciplinei Limba și literatura română. Mariana Badea consideră că școala nu mai oferă nimic esențial pentru dezvoltarea elevilor. Ea a subliniat că mulți scriitori canonici nu se mai studiază, ceea ce duce la o cunoaștere limitată a literaturii române.

"În primul rând, eu de la o vreme sunt plină de revoltă și de indignare. Pentru că nu mi se pare sănătos, din punct de vedere al minții umane, ca școala să nu mai aibă nimic de oferit pentru creier, pentru minte, pentru suflet, pentru tine ca persoană, ca om care se deosebește de animal.

Să vă dau un exemplu: sunt 17 scriitori canonici, adică obligatorii. Dintre aceștia, Titu Maiorescu nu se poate da, Eugen Lovinescu nu se poate da, Marin Sorescu nu se poate da. De ce? Pentru că nu mai ia nimeni bacul.

Din acest motiv, nici nu se mai predau la școală. Vă spun sincer, pentru că am și eu colege, vorbesc și eu cu elevii: n-au auzit de Eugen Lovinescu. Adolescentul din clip n-auzise de Ioan Slavici.

Dintre autorii canonici, dacă îi scoatem pe cei enumerați, mai rămân 14. Aceștia 14 au fiecare câte-o poezie, câte-o nuvelă, câte-un roman și câte-un basm. Asta-i materia, timp de patru ani de liceu, între trei și cinci ore pe săptămână, zi de zi. Bine, minus minivacanțele, săptămânile colorate, sărbătorile de fel și chip", a subliniat doamna profesoară.

Mariana Badea a criticat și absența evaluărilor periodice, cum ar fi tezele, și a mediilor semestriale și trimestriale, evidențiind că aceste schimbări contribuie la scăderea nivelului de pregătire al elevilor.

"Din punctul meu de vedere, principala cauză a acestui nivel atât de scăzut al intelectului tineresc este absența unor elemente vitale: s-au desființat tezele trimestriale și semestriale, s-au desființat mediile trimestriale și semestriale, s-au desființat obligațiile elevului de a fi ascultat într-un fel sau altul.

Modulele astea cinci (cât ar fi însumate) ne dau două note. Adică din septembrie și până în iunie, un elev ia la o materie două note. Accidental, dacă cumva s-a întâmplat să vină la oră și să aibă ghinionul ca în ora aia să se dea un test, mai ia o notă", a mai spus Mariana Badea.

Doamna profesoară ne-a povestit cum un elev i-a spus că, din cauza schimbărilor din sistemul educațional care au urmat pandemiei, nu mai știe cum să se exprime corect în scris.

"Eu am vorbit cu un copil care a dat bacul anul trecut, era o discuție liberă (nu fac meditații, că nici nu aș avea când, cu atâtea pe cap).

Și vorbeam despre una, despre alta: materie, vacanțe... cam pe unde crede că se situează. Copilul era unul bun, adică era cât de cât avizat, vorbea frumos, vorbea corect. Și zic: vorbești bine, dar nu-ți folosește, că nu se dă examen oral. Cum te descurci în scris?

Iar el răspunde: Păi eu de unde să știu cum scriu? Doamnă, zice, eu sunt generația Covid. Noi n-am făcut doi ani nimic. Pe urmă, în anul următor, s-au desființat tezele. Păi de unde să știu cum se mai scrie... Când am mers apoi la școală (fizic), ne dădea o frază, un fragmențel, să ne dăm cu părerea, ne dădea 3, din 3-ul ăla făcea 9 (...)", a conchis Mariana Badea.

***

După cum se autodefinește, Mariana Badea este „profesoară de cuvinte și bolnavă de limba română”. De curând, a publicat trei noi volume la Editura Pro Universitaria, care au fost lansate în cadrul ediției din acest an a târgului Bookfest. Este o trilogie amplă, care se numește „Literatura română pentru elevi. Eseuri structurate”, și cuprinde volumele: POEZIA (125 de poezii, 830 de pagini), PROZA NARATIVĂ (90 de opere, 890 de pagini) și DRAMATURGIA (25 de piese, 340 de pagini).

Trilogia „Literatura română pentru elevi. Eseuri structurate” invită elevii într-o călătorie captivantă prin universul literaturii române, oferindu-le o perspectivă aprofundată asupra operelor esențiale și autorilor consacrați. Această lucrare vastă este alcătuită din trei volume:

1. Poezia (830 de pagini)

Acest volum include 125 de eseuri despre creațiile lirice din manualele școlare, acoperind poeziile populare și culte și este structurat pe curente literare (iluminism, romantism, simbolism, modernism, tradiționalism, avangardism, neomodernism, postmodernism).

2. Proza narativă (890 de pagini)

Cuprinde aproximativ 90 de eseuri despre operele epice din programele școlare. Volumul analizează în detaliu personajele literare, inclusiv trăsăturile, statutul psihologic și social și modalitățile de caracterizare.

3. Dramaturgia (340 de pagini)

• Prima parte tratează speciile literare ale dramaturgiei: tragedia, drama și comedia. Include analize ale dramei românești (drama istorică, de idei, psihologică, expresionistă, teatrul absurd și drama-parabolă).
• A doua parte conține eseuri despre relațiile dintre personaje în drame și comedii, o abordare unică și inovatoare.

Puteți urmări toată emisiunea mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News