EXCLUSIV  Prof univ. dr. Carolina Negrei: Cum te poți îmbolnăvi dacă iei antibiotice după ureche

Administrarea excesivă sau necorespunzătoare a antibioticelor poate agrava sau declanșa alte probleme de sănătate preexistente, cum ar fi cele hepatice sau renale, ducând la un cumul de riscuri și reacții adverse care pot depăși cu mult gravitatea semnalelor inițiale, cum ar fi o simplă durere de gât.

Problemele pe care le aduce rezistența la antibiotice

Prof univ. dr. Carolina Negrei, Membru în Consiliul Științific ANMDMR, subliniază, referitor la administrarea după ureche a antibioticelor, că: "Fie că vrem, fie că nu vrem, fie că ne gândim la sănătatea publică, fie că nu ne gândim, noi înșine facem parte din acea masă care reprezintă sănătatea publică. Și, fără să vrem, tocmai ne-a prins de la urmă acest «demers» în ceea ce privește rezistența la antibiotice: luăm azi, luăm mâine, dar s-ar putea ca a treia oară când îl mai folosim să nu ne mai fie de folos", precizează aceasta.

"Pe de altă parte, fiecare persoană s-ar putea să aibă și alte probleme: fie probleme hepatice, fie probleme renale. Și atunci ajungem în situația (n.r., în care să existe și alte complicații) - pentru că medicamentele în general, locul în care acestea se transformă în organism și ulterior își fac efectul este la nivel hepatic, la nivelul ficatului. Ulterior, eliminarea lor are loc prin rinichi.

Un consum excesiv din această categorie, pe lângă eventualele alte probleme de sănătate pe care le are pacientul, pe lângă celelalte medicamente pe care le ia, s-ar putea să ajungă la un cumul și astfel la reacții adverse, la probleme care constau în probleme hepatice, probleme ale ficatului sau probleme la nivelul rinichilor, care ne pot duce într-o zonă mult mai severă decât banala durere de gât de la care s-a pornit (...).

Întotdeauna în prospect sunt menționate toate informațiile care țin de categoriile de vârstă, corelate cu dozele ce trebuiesc administrate și cu eventualele probleme de sănătate pe care le are pacientul, inclusiv eventuale alte medicamente pe care acesta le ia și de care trebuie întotdeauna să se țină cont", adaugă prof univ. dr. Carolina Negrei.

Sursa: Pexels

O strategie trans-sectorială pentru România

"Atunci când vorbim despre antibiotice și nu numai, în general despre medicamente, în funcție de terenul fiecărui pacient în parte și nu știm acest teren pentru că este specific fiecăruia, se pot declanșa atât reacții alergice variabile în intensitate în funcție de pacient și nu numai.

Sunt diverse reacții adverse, așa cum menționam și mai devreme - hepatice, renale, reacții alergice. Poate cele alergice sperie cel mai mult și pune în alertă pacientul astfel încât să se prezinte la medic.

Totuși, nu trăim într-o bulă, trăim într-un mediu, și acest pericol al antibioticelor și în consecință al rezistenței la antibiotice vine atât din mediu, vine din partea de zonă animală, dar și din partea de administrare a antibioticelor.

De aceea, în 2023 a fost stabilită Strategia națională 2023-2030 în ceea ce privește combaterea rezistenței la antibiotice, la antimicrobiene, făcând referire la o singură sănătate. O singură sănătate care reprezintă de altfel o strategie transsectorială, cuprinzând toate statele-membre ale Uniunii Europene și făcând referire tocmai la tratarea în integritatea mediului în care trăim, nefiind izolați noi și restul participanților la mediu", mai punctează prof univ. dr. Carolina Negrei.

Ascultă continuarea aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News