EXCLUSIV  Prof. univ. dr. Dumitru Borțun, la DC Edu. De la „Satul global” la Planeta digitală – Profeții depășite de realitate

Prof. univ. dr. Sorin Ivan îl are invitat, luni, 29 iulie 2024, pe prof. univ. dr. Dumitru Borțun. Emisiunea se va difuza la ora 09.00 pe DC News, DC News TV și Parintisipitici.ro - Facebook și Youtube.

Se va discuta, printre altele, despre:

De la „Satul global” la Planeta digitală – Profeții depășite de realitate

Comunicarea în Epoca Post-Adevăr – Fake News și Deep Fake.

Activitatea lui Dumitru Borțun

Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, unde predă cursurile „Analiza discursului public”, „Semiotică. Teorii ale limbajului”, „Etică în comunicare” şi „Responsabilitate socială corporativă”. În 2009, Alianța Națională a Organizaţiilor Studenţilor din România – ANSOC l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”.

În 2015 a primit tilul de „Personalitatea anului 2015”, acordat de Revista Legal Point pentru „promovarea valorilor morale în tehnicile de comunicare”, iar în 2017, Diploma de Excelenţă „Integritate, Bună Guvernanţă şi Responsabilitate Socială”, acordată de Eurolink – Casa Europei. În 2021, Președintele României, Klaus Iohannis, i-a acordat Ordinul „Meritul Cultural” în grad de „Cavaler”, categoria Cercetare științifică, „în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută de-a lungul întregii activități la promovarea culturii și a identității naționale românești”. În 2023, Asociația pentru Dialog și Valori Universale i-a acordat Premiul „Pace și Dialog”, pentru acțiunile prin care a contribuit la „dezvoltarea dialogului și toleranței în societate”.

A publicat peste 160 de studii, articole şi interviuri în volume colective, publicaţii de specialitate şi cultură. Este autorul cărților Bazele epistemice ale comunicării (Ars Docendi, 2002), Relaţiile Publice şi noua societate (Tritonic, 2005, 2012), Responsabilitatea socială corporativă: de la relaţii publice la dezvoltare durabilă, coordonator (Tritonic, 2012), Bazele epistemice ale comunicării – ediţia a II-a, revizuită şi adăugită (Tritonic, 2013), Mareea neagră: limba română sub asediu. Greşeli de exprimare în mass media din România (Tritonic, 2015).

Este membru fondator al Asociaţiei Române de Relaţii Publice – ARRP (din 1995). Adunarea Generală din 2 martie 2005 l-a ales Preşedintele ARRP, funcţie pe care a deţinut-o până în mai 2008. În prezent este Preşedintele Juriului de Onoare al ARRP. Totodată, este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Formatorilor în Comunicare - AFCOM (din 2007). 

----

Fake News și Deep Fake sunt două concepte legate de informațiile false și manipulările digitale, însă au diferențe importante în ceea ce privește natura și tehnologia utilizată

Fake News

Fake News se referă la informații sau știri false, înșelătoare sau distorsionate, care sunt distribuite cu intenția de a induce în eroare cititorii sau de a influența opinia publică. Aceste știri false pot fi create din diverse motive, cum ar fi:

Propaganda politică: pentru a susține sau a defăima un anumit politician sau partid.

Financiare: pentru a atrage trafic și a genera venituri din publicitate.

Distragerea atenției: pentru a deturna atenția publicului de la subiecte mai importante sau relevante.

Satiră: unele site-uri de știri false creează conținut satiric, dar acesta poate fi interpretat greșit ca fiind veridic.

Exemple de Fake News:

Știri despre evenimente care nu au avut loc niciodată.Informații false despre personalități publice.Teorii conspiraționiste nefondate prezentate ca fapte.

Deep Fake

Deep Fake este o tehnologie care utilizează inteligența artificială (AI) și învățarea automată (machine learning) pentru a crea imagini, videoclipuri sau sunete false care par reale. Termenul provine de la "deep learning" (o ramură a inteligenței artificiale) și "fake" (fals).

Caracteristici ale Deep Fake:

Manipularea fețelor: algoritmii AI pot modifica fața unei persoane într-un videoclip, făcând-o să arate, să vorbească și să se miște ca altcineva.

Generarea de voci false: AI poate sintetiza vocea unei persoane pentru a rosti cuvinte pe care nu le-a spus niciodată.

Crearea de imagini false: fotografii ale unor persoane sau locuri care nu există în realitate.

Exemple de Deep Fake:

Videoclipuri în care figuri publice par să facă sau să spună lucruri pe care nu le-au făcut niciodată.

Imitarea vocii unei persoane pentru a crea înregistrări audio false.

Diferențe esențiale

Fake News este legat de conținut textual sau de știri distorsionate, în timp ce Deep Fake implică manipulări vizuale și auditive create prin tehnologie avansată.

Fake News este adesea folosit pentru a răspândi dezinformare pe scară largă și poate fi creat cu resurse limitate, în timp ce Deep Fake necesită cunoștințe tehnice și acces la tehnologii avansate de AI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News