Profesori, experți și doctori în științe din toată lumea, reuniți la Congresul Mondial I.V.R. din Seul. Prof. univ. dr. Mihai Bădescu, printre reprezentanții României

Congresul Mondial I.V.R. („Internationale Vereinigung für Richts und Sozialphilosophie”), reunește, din 2 în 2 ani, personalități reprezentative din toate țările membre (profesori de teoria și filosofia dreptului, experți, doctori în științe, practicieni ai dreptului, masteranzi, studenți).

Asociația Internațională pentru Filosofia Dreptului și Filosofia Socială (I.V.R.) este o societate științifică fondată în 1909, ca „Internationale Vereinigung für Rechts-und Wirtschaftsphilosophie”. A fost redenumită „Internationale Vereinigung für Rechts-und Sozialphilosophie” în 1933. I.V.R. este organizația academică centrală din lume pentru studiul și promovarea filosofiei dreptului și filosofiei sociale. Activitățile principale ale I.V.R. includ un Congres Mondial la fiecare doi ani, publicarea revistei internaționale Archiv für Rechts-und Sozialphilosophie (ARSP) și Enciclopedia I.V.R. a Filosofiei Dreptului și Filosofiei Sociale. Sediul I.V.R. este în Wiesbaden (Germania). I.V.R. este organizată în 48 secții naționale autonome din majoritatea națiunilor lumii și are peste 2500 de membri.

Dezbateri și ateliere de lucru

Tema congresului din acest an - „The Rule of law. Justice and the Future of Democracy” (Statul de drept. Justiția și viitorul democrației) - deosebit de generoasă prin conținut și semnificații contemporane, a prilejuit dezbateri științifice în cele 125 de SW (Special Workshops) și 30 WG (Working Groups), în diverse arii tematice specifice Teoriei și filosofiei dreptului și filosofiei sociale.

Iată o parte din titlurile de comunicări susținute la Congres:

Dreptul internațional ca drept: de ce contează?

Democrația republicană a lui Kant și principiul publicității

Democrația în era inteligenței artificiale: risc ridicat pentru procesele democratice?

Continuarea contestării conceptului de democrație: o normă sau un drept?

Despre democrație. Drept și cunoaștere

Distincția dintre drept și non-drept din perspectiva puterii normative

Dreptul ca expresie a justiției adoptate

Dialectica dintre valorile morale „constelative”, discursul etic și principiile legale

Un cadru aristotelic pentru cooperarea socială

O nouă interpretare a lui „este” și „trebuie” a lui Hume

Accesul la justiție și publicitatea avocaților; Pseudo-problema autorității

Terorismul ca o încălcare a demnității umane

Natura fundamental filosofică a războiului

Între ontologia socială și filosofia minții

Vulnerabilitatea și inteligența artificială

Drept și religie: poate statul secular să controleze naționalismul religios?

Fundamentele normativismului lui Hans Kelsen în „Teoria generală a normelor”

O „teorie” a „jurisprudenței divine”

Teoria principiilor la Kant

Jus post bellum: principii și complicații

Kelsen vs. Kelsen: principiile constituționale și interpretarea democrației

Libertarianism și discursul instigator la ură

Discursul instigator la ură și negarea Holocaustului

Mamele și dreptul

Drept și film în țara soarelui: teoria critică, drepturile omului și cinematografia politică

România este țară membră a I.V.R., având o secție națională, denumită Asociația Română de Filosofie a Dreptului (președinte, prof. univ. dr. Ion Craiovan, membru al Academiei Europea, secretar științific, prof. univ. dr. Mihai Bădescu, Asociația Română de Drept Constituțional).

În anul 2022, România a organizat, la București, sub egida Asociației Române de Filosofie a Dreptului, a 30-a ediție a Congresului Mondial I.V.R., eveniment apreciat la vremea respectivă, dar și acum, la Seul, unde s-au făcut referiri despre acest lucru de către staff-ul Congresului.

Cine a reprezentant România

Din partea țării noastre, au participat, susținând comunicări, prof. univ. dr. Ion Craiovan (Simbioza dintre cultură și drept ca premisă majoră a statului de drept), dr. Bogdan Cuza (Despre statul de drept din perspectiva etnologiei juridice) și prof. univ. dr. Mihai Bădescu (Vulnerabilități ale statului de drept). De asemenea, au fost înscriși în programul Congresului și prof. univ. dr. Corina Dumitrescu (Buna guvernare - o condiție sine qua non pentru realizarea statului de drept), prof. univ. dr. Alexandru Ștefănescu (Drept și timp: o perspectivă culturală din filosofia lui Lucian Blaga) și conf. univ. dr. Ramona Duminică (Asigurarea predictibilității și accesibilității legii - o sarcină dificilă pentru statul de drept. Situația României).

Scopurile participării membrilor delegației României au fost: reprezentarea instituțiilor noastre (după caz, Academia Europae, ASE București, Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Juridice din România, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și Universitatea „Politehnică” din București) la acest for științific mondial, susținerea unor comunicări științifice și realizarea unor schimburi de experiență cu alții reprezentați ai mediului academic și ai unor instituții de învățământ superior din alte țări, precum: Doshisha University (Japonia), University of Justice și University of Warsaw (Polonia), University of Athens (Grecia), Seoul National University Law School și Soongsil University (Coreea de Sud), University of Lisbon (Portugalia), University of Arizona (SUA), Erasmus University Rotterdam (Olanda).

"Tema comunicării mele a privit abordarea conceptuală a statului de drept, principiu fundamental în drept - accepțiune potrivit căreia, statul în contemporaneitate se sprijină, printre altele, pe responsabilitate și răspundere, pe legi drepte (adică legi publice, clare, stabile, adoptate pentru protejarea drepturilor fundamentale ale omului), pe accesibilitatea și imparțialitatea actului de justiție.

În ultima vreme, tot mai mult pe mapamond, se pune problema reconsiderării fundamentelor statului de drept în acord cu noile realități sociale. Apar din ce în ce mai multe situații în care se pune la îndoială viabilitatea conceptului, generând, astfel, vulnerabilități la adresa acestuia. În comunicarea susținută m-am oprit la prezentarea unor asemenea vulnerabilități care fac ca statul contemporan să devină incapabil să-și îndeplinească rolul de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, prin reducerea capacității sale de a reacționa în fața unor factori negativi. Printre aceștia se numără: „criza” legii contemporane, inflația legislativă, creșterea puterii legiuitoare a executivului, afectarea independenței justiției, corupția, nerespectarea deciziilor instanțelor constituționale naționale și europene, fiecare factor negativ fiind abordat/analizat în comunicarea mea.

Prin conținutul său, comunicarea/tema susținută face parte din portofoliul științific pe care îl predau la Facultatea de Drept și la Facultatea de Administrație și Management Public din ASE (Teoria generală a dreptului și Drept constituțional și instituții politice), precum și în cadrul Școlii doctorale „Drept”, al cărui director sunt (cursul doctoral Contencios constituțional). Temele/comunicările susținute vor fi cuprinse în volumul Congresului, care va fi editat în toamna acestui an. Ca și la edițiile anterioare, și la acest Congres au fost prezente edituri de prestigiu din lume, amintind aici, Editura Springer, Editura Wolters Kluwer, Editura Amazon Publishing ș.a." a declarat prof. univ. dr. Mihai Bădescu.

Lansare de carte cu fast

Cu titlu de exemplu, la acest Congres a fost lansată, printre alte lucrări de anvergură, Enciclopedia Filosofiei Dreptului și Filosofiei Sociale, în 5 volume, editori Mortimer Sellers, Universitatea din Baltimore - SUA și Stephan Kirste, Universitatea din Salzburg –Austria (link.springer.com). Enciclopedia oferă definiții și explicații clare și concise ale conceptelor cheie în domeniu, referințe esențiale pentru experți și nou-veniți în cercetarea științifică, actualizări semnificative în domeniul filosofiei dreptului și filosofiei sociale, introduceri în teorii și cercetări dezvoltate în toate limbile și tradițiile juridice ale lumii. Jurisprudență analitică, studii juridice critice, teoria juridică feministă, justiție globală, teoria juridică internațională, drept și economie, formalism, pluralism, pozitivism și realism juridic, jurisprudență normativă, filosofia dreptului, filosofie socială, jurisprudența virtuții – sunt cuvinte cheie ale acestei monumentale lucrări. Această lucrare complexă, extrem de necesară filosofilor, juriștilor, sociologilor, studenților, masteranzilor etc., își poate găsi locul cuvenit în biblioteci universitare sau academice respectabile.

La Adunarea generală a congresului mondial din 2024, Jin-Sook Yun (Coreea de Sud) a fost ales noul președinte al I.V.R..Vicepreședinți ai I.V.R. au fost aleși Véronique Champeil-Desplats (Franța), Marcelo Galuppo (Brazilia), Hirohide Takikawa (Japonia) și Gülriz Uygur (Turcia). Membrii noului comitet executiv sunt: Amalia Amaya (Mexic), Andres Botero-Bernal (Colombia), Stephan Kirste (Austria, nominalizat de Germania), Anne Kühler (Austria), Isabel Lifante (Spania), Joan McGregor (SUA), Patricia Mindus (Suedia), George Pavlakos (Regatul Unit), Giorgio Pino (Italia), Yanping Qi (China), Julieta Rábanos (Argentina), Nataliia Satokhina (Ucraina), Michael Sevel (Australia), Ivana Tucak (Croația) și Wojciech Zaluski (Polonia).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News